Sapiens. Scurta istorie a omenirii

 
Acum 100.000 de ani, pe pamint existau cel putin sase specii de oameni. Astazi exista una singura: noi, Homo sapiens. Ce s-a intimplat cu celelalte? Si cum am ajuns sa fim stapinii planetei? De la inceputurile speciei noastre si rolul pe care l-a jucat in ecosistemul global pina in modernitate, Sapiens imbina istoria si stiinta pentru a pune in discutie tot ce stim despre noi insine, ne arata cum ne-am unit ca sa construim orase, regate si imperii, cum am ajuns sa credem in zei, in legi si in carti, dar si cum am devenit sclavii birocratiei, ai consumerismului si ai cautarii fericirii. De asemenea, ne indeamna sa privim in viitor, caci de citeva decenii am inceput sa incalcam legile selectiei naturale care au guvernat viata in ultimii patru miliarde de ani. Dobindim capacitatea de a modela nu doar lumea din jurul nostru, ci si pe noi insine. Incotro ne duce aceasta si ce vrem sa devenim?

Interesanta si provocatoare… Ne ajuta sa intelegem de cit de putin timp sintem pe acest pamint, de cit de putin timp exista lucruri ca agricultura sau stiinta si de ce este bine sa nu le luam ca pe ceva de la sine inteles. – Barack Obama

Sapiens abordeaza cele mai mari probleme ale istoriei si ale lumii moderne, fiind scrisa intr-o limba plina de viata. – Jared Diamond

O istorie a civilizatiei captivanta, provocatoare… combinata cu o gindire nonconformista si fapte uimitoare. Aceasta carte fascinanta si distrugatoare de mituri nu poate fi rezumata… pur si simplu trebuie s-o citesti. – Financial Times

In aceasta analiza exhaustiva a istoriei oamenilor, Harari le ofera cititorilor ocazia sa reconsidere totul: de la supravietuirea lui Homo sapiens pina la fascinanta chestiune a modului in care societatea se organizeaza prin fictiuni. – Booklist

Sapiens ii poarta pe cititori intr-un tur rapid al istoriei speciei noastre… o lectura importanta pentru un sapiens cu preocupari serioase, care reflecteaza asupra lui insusi. – The Washington Post

Carte recomandata de Tudor Chirila in cadrul proiectului Libris, „Oameni si carti„.

Fragment din volumul „Sapiens. Scurta istorie a omenirii” de Yuval Noah Harari :

„Nu exista dreptate in istorie 

A intelege istoria umana in mileniile care au urmat Revolutiei Agricole se reduce in ultima instanta la o singura intrebare: cum s-au organizat oamenii in retele de cooperare in masa, cata vreme le lipseau instinctele biologice necesare pentru a sustine astfel de retele? Raspunsul scurt este ca oamenii au creat ordini imaginate si au nascocit sisteme de scriere. Aceste doua inventii au umplut lacunele lasate de mostenirea noastra biologica.

Totusi, aparitia acestor retele a fost pentru multi o binecuvantare dubioasa. Ordinile imaginate care sustineau aceste retele nu erau nici neutre, nici corecte. Ele ii imparteau pe oameni in grupuri imaginare, ordonate intr-o ierarhie. Nivelurile superioare se bucurau de privilegii si putere, in timp ce cele inferioare sufereau din cauza discriminarii si opresiunii. Codul lui Hammurabi, de exemplu, stabilea o ordine ierarhica cu oameni de rang superior, oameni de rand si sclavi. Cei de rang superior primeau toate lucrurile bune in viata. Oamenii de rand primeau ce ramanea. Sclavii primeau o bataie daca se plangeau.

In ciuda faptului ca proclama egalitatea tuturor oamenilor, ordinea imaginata instituita de americani in 1776 stabilea de asemenea o ierarhie. Ea crea o ierarhie intre barbati, care beneficiau de pe urma ei, si femei, pe care le lasa fara putere. Crea o ierarhie intre albi, care se bucurau de libertate, si negri si amerindieni, care erau considerati oameni de un tip inferior si care nu aveau deci parte de drepturile egale ale oamenilor. Multi dintre cei care au semnat Declaratia de Independenta erau proprietari de sclavi. Ei nu si-au eliberat sclavii dupa ce au semnat Declaratia si nici nu s-au considerat ipocriti din aceasta cauza. In opinia lor, drepturile omului aveau prea putin de-a face cu negrii.

Ordinea americana consacra de asemenea ierarhia dintre bogati si saraci. Majoritatii americanilor de atunci nu li se parea o problema inegalitatea cauzata de faptul ca parintii bogati isi transmiteau banii si afacerile copiilor lor. Dupa parerea lor, egalitatea insemna pur si simplu ca aceleasi legi li se aplicau deopotriva bogatilor si saracilor. Ea nu avea nimic de-a face cu ajutorul de somaj, educatia generalizata ori asigurarile de sanatate. Si libertatea avea conotatii foarte diferite de cele pe care le are astazi. In 1776, ea nu insemna ca cei lipsiti de putere (cu certitudine nu negrii sau indienii sau, Doamne fereste, femeile) puteau obtine si exercita puterea.”