Comentarii la Poemele Filocalice scrise de Alexandru Mironescu- Stefan Todirascu

Comentarii la Poemele filocalice scrise de Alexandru Mironescu
Stefan Todirascu avea toate insusirile unei fiinte omenesti ca sa fie apreciat, anturat si simpatizat. Ca aspect fizionomic se remarca in primul rand la el o lumina blanda ce-i invaluia in permanenta chipul, reflectand in afara alcatuirea dinauntru…
Ca intelect, dispunea de o inteligenta avida, indreptata spre formele majore de cultura, frecventand cu egala sete de cunoastere domenii disparate ca literatura, filosofia, teologia, pe langa doctrinele juridice si economice, specialitatea lui de baza, putand sa disocieze diversele valori creatoare, fara sa cada in speculatii artificioase sau in problematizari aberante. Avea un cult al prieteniei sustinut in mod dezinteresat si manifesta un apetit permanent de a se bucura de orice in lume: de o carte, de o intalnire cu o fiinta de exceptie, de o priveliste frumoasa, de un eveniment solemn, de un concert, de o expozitie etc. Reusea intotdeauna sa imbrace realitatea in vesmantul fiintei lui interioare, tesut din pondere si finete, din delicatete, generozitate si bun-simt. Cand se angaja in diverse actiuni colocviale sau in discutii mai aprinse – se intamplau si din acestea, mai ales in perioada tineretii cand avea parteneri pe Eugen Ionescu si Edgar Papu, cu care se lansa in febrile dezbateri despre destinul omenesc or despre soarta culturii nationale sau universale -, se releva prin seriozitatea de a aborda problemele, prin argumentatie logica si realista, chiar daca interventiile lui atingeau adesea si orizonturi metafizice.
Caci, la meritele enumerate pana aici se adauga si o profunda constiinta religioasa, straina de bigotism, dar asezata pe solide temeiuri crestine… – Pericle Martinescu