Profesorul Miracol. Atelierul dorintelor secrete

    Visele devin realitate pentru David cand un nou chirias isi face aparitia in cladirea in care locuieste. Misteriosul personaj poarta un halat alb de laborator, o cascheta cu antene pe cap si, clar, face lucruri ciudate in apartament, asa cum se aude de dincolo de usa, unde David si prietena lui, Clara, stau cu urechile ciulite.
    „Prof. Dr. Sigmar Miracol. Reparatii, imbunatatiri si inventii”
    Iata cartea lui de vizita! Cartonasul acesta pare sa-l faca indispensabil pentru toti vecinii. De exemplu, ar putea inventa un absorbant de sunet pentru domnul Moser, care este deranjat de orice zgomot din casa. Ori o telecomanda magica pentru doamna Stieglitz, cu care sa-si parcheze automat masina. Dar ceea ce David, Clara si restul locatarilor vor descoperi este ca toate aceste miracole au pretul lor…
    Fragment din volumul „Profesorul Miracol. Atelierul dorintelor secrete” de Susan Niessen:
    ”David si Clara sunt putin dezorientati, caci, uitandu-se in jur, nu vad nicio posibilitate sa se aseze pe undeva; se pare ca astazi profesorul nu le acorda decat o foarte scurta audienta, intrucat scaunele automate nu apar de nicaieri.
    Fara sa acorde vreo atentie acestui moment de confuzie, profesorul Miracol deschide un sertar, din care scoate un creion, pe care i-l arata lui David.
    — Acesta este o productie de serie si de aceea ti-l las la 50 de euro.
    David inghite in sec.
    — Ce, hm…
    — Creionul care scrie mereu ceea ce trebuie sa scrie, continua profesorul. Indispensabil pentru extemporale si teze. Asta ai vrut, nu?
    David da din cap, putin socat. 50 de euro era mai mult decat se asteptase. Pe de alta parte, notele de 10 la lucrari sunt, desigur, de nepretuit. Brusc, isi da seama ca uitase sa ia bani cu el. Oricum, nu avea asa de multi…
   — Poti sa platesti data viitoare! spune prompt profesorul.
    — Data viitoare? repeta David. De unde stia el ca va mai exista o data viitoare?
    Profesorul zambeste subtil. Ochii lui arunca scantei. Lumina lanternei de pe frunte se indreapta spre Clara.
    — Castile sunt o productie speciala, de aceea costa mai mult… si nu sunt gata prea repede.
    — Cam cat? intreaba Clara cu timiditate. De data asta, profesorul i se pare altfel decat la ultima intalnire.
    — 299,99 de euro, ca sa fiu foarte exact! spune el.
    — Oh! inghite in sec Clara. Atunci iau mai bine lacul de unghii, care….
    — … isi schima culoarea o data la doua ore! completeaza profesorul propozitia. Apoi deschide un alt sertar, de unde scoate un flacon mititel. Este tot un produs de serie, de aceea costa 45 de euro.
    Clara nu stie cum sa reactioneze.
    — Si tu poti plati data viitoare. Profesorul se ridica in picioare. Si chiar in rate, daca doresti.”