Aceasta carte expune reinnoirea accelerata a bunurilor de folosinta indelungata, care caracterizeaza economia actuala si care contribuie in mod semnificativ la supraexploatarea resurselor planetei noastre mici non-regenerabile.
Dincolo de uzura morala planificata a bunurilor, se pune accentul si pe regandirea sistemului nostru de valori si, deci, se urmareste regandirea consumului la nivelul fiecaruia dintre noi.
Daca ar fi ca pamantul sa-si piarda cea mai mare parte din frumusete ca urmare a stricaciunilor provocate de o crestere fara limite a avutiei si a populatiei , atunci doresc sincer, pentru binele posteritatii, sa ne multumim sa ramanem acolo unde ne aflam in conditiile actuale, ca sa nu ajungem sa fim nevoiti s-o facem de nevoie. – John Stuart Mill
Fragment din carte:
„1. Originile obsolescentei programate
Aceste origini trebuie cautate atat in predispozitiile consumatorilor, cat si in logicile economice care determina actiunea producatorilor.
O constanta. antropologica?
Obsolescenta programata nu apare pe un teren virgin. Pe langa antecedentele directe din era industriala, pe care le vom analiza mai tarziu, exista niste dimensiuni antropologice pe care le regasim in toate societatile umane: placerea ostentatiei sau propensiunea de a cheltui, de a face risipa. Predilectiei pentru lux, splendoare si parada i se adauga dispretul fata de util, ba chiar placerea de a distruge pentru a-ti afisa maretia si detasarea. De la serbarile orgiastice din societatile primitive pana la evergetismul greco-roman, de la potlatch-ul amerindienilor din Columbia Britanica pana la fundatiile baronilor infractori nord-americani, regasim aceeasi emulatie a cheltuirii somptuare. Efervescenta festiva reprezinta in acelasi timp o cheltuire de energie (si de resurse) si un mijloc iesit din comun de reincarcare a bateriilor”. Carnavaluri, jubilee, nunti, ospete, inaugurari, ritualuri diverse, pana la ceremoniile religioase preamarind saracia, umilitatea si asceza, totul e bun pentru a-ti etala fastul, a-ti afisa statutul, a-ti demonstra maretia si generozitatea. Toate aceste manifestari concrete ale vanitatii si ale amorului-propriu se traduc, in desfasurarea lor, printr-un puternic consum (consommation) de resurse care culmineaza intr-o consumare, ardere (consumation). Putinii economisti care au catadicsit sa-si abandoneze modelele abstracte si sa se aplece asupra realitatii, asemenea lui Thorstein Veblen, au realizat si au insistat asupra importantei acestor fenomene care contraziceau traditionalele functii utilitariste ale consumului. Sub denumirea de snob effect, ei au remarcat faptul ca, in ciuda teoriei standard, cererea de bunuri de lux putea sa creasca odata cu pretul acestora: nimeni nu cumpara un diamant ieftin. Sub denumirea de demonstration effect, ei au evidentiat faptul ca, in paturile inferioare ale populatiei, curbele cererii in functie de venituri se deplasau in sus pentru a imita consumul paturilor de mijloc, iar in cazul acestora, curbele se comportau la fel pentru a imita consumul paturilor superioare. Aceste fenomene de consum ostentativ dezvaluie o propensiune psihologica ce ne ajuta sa intelegem slaba rezistenta in fata obsolescentei programate si succesul pana la urma mult prea facil al obsolescentei simbolice. ”
Dincolo de uzura morala planificata a bunurilor, se pune accentul si pe regandirea sistemului nostru de valori si, deci, se urmareste regandirea consumului la nivelul fiecaruia dintre noi.
Daca ar fi ca pamantul sa-si piarda cea mai mare parte din frumusete ca urmare a stricaciunilor provocate de o crestere fara limite a avutiei si a populatiei , atunci doresc sincer, pentru binele posteritatii, sa ne multumim sa ramanem acolo unde ne aflam in conditiile actuale, ca sa nu ajungem sa fim nevoiti s-o facem de nevoie. – John Stuart Mill
Fragment din carte:
„1. Originile obsolescentei programate
Aceste origini trebuie cautate atat in predispozitiile consumatorilor, cat si in logicile economice care determina actiunea producatorilor.
O constanta. antropologica?
Obsolescenta programata nu apare pe un teren virgin. Pe langa antecedentele directe din era industriala, pe care le vom analiza mai tarziu, exista niste dimensiuni antropologice pe care le regasim in toate societatile umane: placerea ostentatiei sau propensiunea de a cheltui, de a face risipa. Predilectiei pentru lux, splendoare si parada i se adauga dispretul fata de util, ba chiar placerea de a distruge pentru a-ti afisa maretia si detasarea. De la serbarile orgiastice din societatile primitive pana la evergetismul greco-roman, de la potlatch-ul amerindienilor din Columbia Britanica pana la fundatiile baronilor infractori nord-americani, regasim aceeasi emulatie a cheltuirii somptuare. Efervescenta festiva reprezinta in acelasi timp o cheltuire de energie (si de resurse) si un mijloc iesit din comun de reincarcare a bateriilor”. Carnavaluri, jubilee, nunti, ospete, inaugurari, ritualuri diverse, pana la ceremoniile religioase preamarind saracia, umilitatea si asceza, totul e bun pentru a-ti etala fastul, a-ti afisa statutul, a-ti demonstra maretia si generozitatea. Toate aceste manifestari concrete ale vanitatii si ale amorului-propriu se traduc, in desfasurarea lor, printr-un puternic consum (consommation) de resurse care culmineaza intr-o consumare, ardere (consumation). Putinii economisti care au catadicsit sa-si abandoneze modelele abstracte si sa se aplece asupra realitatii, asemenea lui Thorstein Veblen, au realizat si au insistat asupra importantei acestor fenomene care contraziceau traditionalele functii utilitariste ale consumului. Sub denumirea de snob effect, ei au remarcat faptul ca, in ciuda teoriei standard, cererea de bunuri de lux putea sa creasca odata cu pretul acestora: nimeni nu cumpara un diamant ieftin. Sub denumirea de demonstration effect, ei au evidentiat faptul ca, in paturile inferioare ale populatiei, curbele cererii in functie de venituri se deplasau in sus pentru a imita consumul paturilor de mijloc, iar in cazul acestora, curbele se comportau la fel pentru a imita consumul paturilor superioare. Aceste fenomene de consum ostentativ dezvaluie o propensiune psihologica ce ne ajuta sa intelegem slaba rezistenta in fata obsolescentei programate si succesul pana la urma mult prea facil al obsolescentei simbolice. ”
Codul cartii: SNK978-973-87702-9-4
