Ranile unui oras. Bucuresti bombardat. 4 aprilie-26 august 1944
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Bucurestiul a fost singura capitala europeana care a fost bombardata rand pe rand de avioanele sovietice, americane, britanice si germane. Primele bombardamente au avut loc imediat dupa intrarea Romaniei in razboi, pe 22 iunie 1941. In zilele care au urmat, aviatia sovietica a executat cateva raiduri asupra capitalei Romaniei, insa fara a provoca mari stricaciuni. La trei ani distanta, in 1944, Bucurestiul a devenit obiectiv strategic pentru aviatia americana si cea britanica, care aveau sa declanseze incepand cu 4 aprilie o serie de atacuri aeriene fara precedent. Avioanele Aliatilor, decolate din sudul Italiei, au provocat orasului distrugeri mari, dar si un numar impresionat de victime si sinistrati. Pana la mijlocul lunii august 1944, aviatia americana si cea britanica au executat asupra Bucurestiului peste 15 raiduri de zi si de noapte. Dupa actul de la 23 august 1944, Romania a trecut de partea Aliatilor, dar Bucurestiul a devenit de aceasta data tinta aviatiei germane, care timp de trei zile a atacat aproape neincetat orasul, provocand noi distrugeri si victime. [ ] Dupa numarul mare de victime si distrugeri provocate, bombardamentele aeriene din 1944 reprezinta cea mai mare tragedie din istoria Bucurestiului in secolul XX.
ALEXANDRU ARMA (n. 26 martie 1979 in Bucuresti) este licentiat in istorie si geografie al Universitatii Bucuresti (2004; masteratul Romania in secolul XX, 2006).
A publicat studii si articole in diverse reviste de specialitate si a colaborat la realizarea mai multor filme documentare.
Autor al volumelor Bucurestiul sub bombele germane (august-noiembrie 1916), Editura Vremea, 2015 si Bucurestiul sub bombardamente (1941-1944), Editura Militara, 2015; coautor la Misiuni de sacrificiu. Grupul 1 Vanatoare in apararea teritoriului (aprilie-iunie 1944), Infern deasupra Ploiestiului. Bombardamentul american de la 1 august 1943 si Blindatele Cerului. Grupul 8 Asalt in est si in vest (1943-1945).
Fragment din cartea „Ranile unui oras. Bucuresti bombardat 4 aprilie-26 august 1944” de Alexandru Arma
„In noaptea de 2/3 iulie 1944, aviatia britanica cu circa 40 de bombardiere a atacat din nou Capitala, avand ca obiectiv rezervoarele Rafinariei Prahova37. Au fost lovite Gara de Nord, Chitila si izolat cartierele Grozavesti, Sfantul Elefterie, Rahova si Piata Chibrit. Rezultatul bombardamentului a fost sub asteptari pentru englezi, care au pierdut in aceasta misiune trei bombardiere. In Bucuresti, pagubele au fost minime. Pana a doua zi au fost identificate 13 case distruse sau avariate, fiind semnalate distrugeri la cabina de centralizare a CFR-ului din Gara de Nord, la linia ferata Bucuresti-Chitila si la cablul electric de 110 000 de volti care alimenta Capitala de la Uzina Dobroesti. In aceeasi noapte au mai fost lovite Chestura, Circumscriptia 36 Politie si Bateria 12 AA din Laromet-Bucurestii Noi, unde au fost ucisi doi soldati si raniti alti sase. Restul bombelor lansate de britanici au cazut in Cimitirul Calvin, pe mai multe locuri virane din Capitala si in camp, la Mogosoaia, fara a provoca alte victime sau pagube.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Bucurestiul a fost singura capitala europeana care a fost bombardata rand pe rand de avioanele sovietice, americane, britanice si germane. Primele bombardamente au avut loc imediat dupa intrarea Romaniei in razboi, pe 22 iunie 1941. In zilele care au urmat, aviatia sovietica a executat cateva raiduri asupra capitalei Romaniei, insa fara a provoca mari stricaciuni. La trei ani distanta, in 1944, Bucurestiul a devenit obiectiv strategic pentru aviatia americana si cea britanica, care aveau sa declanseze incepand cu 4 aprilie o serie de atacuri aeriene fara precedent. Avioanele Aliatilor, decolate din sudul Italiei, au provocat orasului distrugeri mari, dar si un numar impresionat de victime si sinistrati. Pana la mijlocul lunii august 1944, aviatia americana si cea britanica au executat asupra Bucurestiului peste 15 raiduri de zi si de noapte. Dupa actul de la 23 august 1944, Romania a trecut de partea Aliatilor, dar Bucurestiul a devenit de aceasta data tinta aviatiei germane, care timp de trei zile a atacat aproape neincetat orasul, provocand noi distrugeri si victime. [ ] Dupa numarul mare de victime si distrugeri provocate, bombardamentele aeriene din 1944 reprezinta cea mai mare tragedie din istoria Bucurestiului in secolul XX.
ALEXANDRU ARMA (n. 26 martie 1979 in Bucuresti) este licentiat in istorie si geografie al Universitatii Bucuresti (2004; masteratul Romania in secolul XX, 2006).
A publicat studii si articole in diverse reviste de specialitate si a colaborat la realizarea mai multor filme documentare.
Autor al volumelor Bucurestiul sub bombele germane (august-noiembrie 1916), Editura Vremea, 2015 si Bucurestiul sub bombardamente (1941-1944), Editura Militara, 2015; coautor la Misiuni de sacrificiu. Grupul 1 Vanatoare in apararea teritoriului (aprilie-iunie 1944), Infern deasupra Ploiestiului. Bombardamentul american de la 1 august 1943 si Blindatele Cerului. Grupul 8 Asalt in est si in vest (1943-1945).
Fragment din cartea „Ranile unui oras. Bucuresti bombardat 4 aprilie-26 august 1944” de Alexandru Arma
„In noaptea de 2/3 iulie 1944, aviatia britanica cu circa 40 de bombardiere a atacat din nou Capitala, avand ca obiectiv rezervoarele Rafinariei Prahova37. Au fost lovite Gara de Nord, Chitila si izolat cartierele Grozavesti, Sfantul Elefterie, Rahova si Piata Chibrit. Rezultatul bombardamentului a fost sub asteptari pentru englezi, care au pierdut in aceasta misiune trei bombardiere. In Bucuresti, pagubele au fost minime. Pana a doua zi au fost identificate 13 case distruse sau avariate, fiind semnalate distrugeri la cabina de centralizare a CFR-ului din Gara de Nord, la linia ferata Bucuresti-Chitila si la cablul electric de 110 000 de volti care alimenta Capitala de la Uzina Dobroesti. In aceeasi noapte au mai fost lovite Chestura, Circumscriptia 36 Politie si Bateria 12 AA din Laromet-Bucurestii Noi, unde au fost ucisi doi soldati si raniti alti sase. Restul bombelor lansate de britanici au cazut in Cimitirul Calvin, pe mai multe locuri virane din Capitala si in camp, la Mogosoaia, fara a provoca alte victime sau pagube.
Pe 3 iulie 1944 sistemul de aparare romano-german a fost alertat din nou, dupa ce aproximativ 400 de bombardiere americane, insotite de o puternica escorta de vanatoare, venind din directii diferite, au intrat in spatiul aerian al Romaniei. Jumatate dintre ele erau destinate Bucurestiului, vizate fiind depozitele de petrol de la Mogosoaia si Fabrica de locomotive Malaxa”.
Capitala a fost alarmata la ora 11.32. Ingroziti, oamenii au fugit la adaposturi. Jumatate de ora mai tarziu, primele bombardiere americane apareau deasupra orasului, lovind depozitele de petrol de la Mogosoaia. Al doilea val de bombardiere a atacat la ora 12.17, lovind Malaxa, dar si alte obiective industriale din Capitala. La ora 13.05, cand s-a sunat incetarea alarmei, Bucurestiul era acoperit de un fum gros.”
Codul cartii: VRE978-973-645-785-2
