Raymie, Beverly si Louisiana vor sa se inscrie la un concurs de miss pentru fetite. Raymie isi doreste sa castige pentru ca tatal ei sa se intoarca acasa. Louisiana vrea premiul in bani, astfel incat ea si bunica ei sa nu mai fure mancare din magazine, iar Beverly are de gand sa saboteze concursul, pentru ca s-a saturat sa o tot oblige mama ei sa participe.
Fiecare dintre Cele Trei Neinfricate a pierdut cate ceva, fiecare are intrebari fara raspuns, iar asta le apropie. Si, pe masura ce se cunosc mai bine, afla ca o fapta buna poate da nastere unei aventuri complicate, care te deturneaza de la scopul initial.
Fragment din cartea „Raymie Nightingale” de Kate DiCamillo
„Abia dupa ce a inchis telefonul, Raymie s-a intrebat oare ce intelegea doamna Sylvester prin o carte potrivita”.
S-a dus in sufragerie, pe covorul galben si gros, si s-a uitat lung la biblioteca. Toate cartile erau aramii si serioase. Erau cartile tatalui ei. Daca se intorcea acasa si lipsea o carte? Si-a zis ca poate ar fi mai bine sa le lase in pace.
Raymie s-a dus in camera ei. Pe rafturile de deasupra patului se afiau pietre, cochilii, animale de plus si carti. The Borrowers’? Nu, era prea neobisnuit. Niciun adult normal n-ar fi crezut in oameni minusculi care traiau sub scandurile podelei. Un urs pe nume Paddington? Cartea avea ceva care parea prea stralucitor si prea naiv pentru seriozitatea unui catnin de batrani. Casuta din padurea mare? O persoana foarte batrana probabil ca traise toata acea istorie si nu voia sa mai auda despre ea.
Si apoi Raymie a vazut O cale luminoasa si stralucitoare: Viata lui Florence Nightingale. Aceasta era o carte pe care Edward Option i-o daduse in ultima zi de scoala. Domnul Option era bibliotecarul de la scoala. Era numai piele si os si extrem de inalt. Trebuia sa se aplece ca sa intre si sa iasa din biblioteca Scolii George Mason Willamette.
Domnul Option parea prea tanar si nesigur pentru a fi bibliotecar.
De asemenea, avea cravatele prea largi si erau toate desenate cu imagini bizare si singuratice cu plaje parasite, paduri parca bantuite sau OZN-uri.
Cateodata, cand tinea cate o carte mai sus, mainile tremurau de emotie. Sau poate de entuziasm.”
Fiecare dintre Cele Trei Neinfricate a pierdut cate ceva, fiecare are intrebari fara raspuns, iar asta le apropie. Si, pe masura ce se cunosc mai bine, afla ca o fapta buna poate da nastere unei aventuri complicate, care te deturneaza de la scopul initial.
Fragment din cartea „Raymie Nightingale” de Kate DiCamillo
„Abia dupa ce a inchis telefonul, Raymie s-a intrebat oare ce intelegea doamna Sylvester prin o carte potrivita”.
S-a dus in sufragerie, pe covorul galben si gros, si s-a uitat lung la biblioteca. Toate cartile erau aramii si serioase. Erau cartile tatalui ei. Daca se intorcea acasa si lipsea o carte? Si-a zis ca poate ar fi mai bine sa le lase in pace.
Raymie s-a dus in camera ei. Pe rafturile de deasupra patului se afiau pietre, cochilii, animale de plus si carti. The Borrowers’? Nu, era prea neobisnuit. Niciun adult normal n-ar fi crezut in oameni minusculi care traiau sub scandurile podelei. Un urs pe nume Paddington? Cartea avea ceva care parea prea stralucitor si prea naiv pentru seriozitatea unui catnin de batrani. Casuta din padurea mare? O persoana foarte batrana probabil ca traise toata acea istorie si nu voia sa mai auda despre ea.
Si apoi Raymie a vazut O cale luminoasa si stralucitoare: Viata lui Florence Nightingale. Aceasta era o carte pe care Edward Option i-o daduse in ultima zi de scoala. Domnul Option era bibliotecarul de la scoala. Era numai piele si os si extrem de inalt. Trebuia sa se aplece ca sa intre si sa iasa din biblioteca Scolii George Mason Willamette.
Domnul Option parea prea tanar si nesigur pentru a fi bibliotecar.
De asemenea, avea cravatele prea largi si erau toate desenate cu imagini bizare si singuratice cu plaje parasite, paduri parca bantuite sau OZN-uri.
Cateodata, cand tinea cate o carte mai sus, mainile tremurau de emotie. Sau poate de entuziasm.”
Codul cartii: ART978-606-8620-51-0
