Mumia ed.2014

    Misterului care invaluie orice mormant egiptean antic, fastului in care traiau odinioara fiii Nilului si-ai zeilor, autorul le adauga o frumoasa poveste de dragoste, prilej de a reinvia in mintile cititorului Egiptul Faraonilor si uluitoarea sa civilizatie. Luxul, puterea suveranului, stiinta inteleptilor, imensele monumente de granit, totul parca se topeste in focul pasiunilor mistuitoare. O poveste pe care imaginatia naratorului o plaseaza in momentul de cumpana de acum treizeci de secole, cand Ra apunea, palind in fata minunilor din zorii crestinismului.

Fragment:
” Oph, orasul colosal, nu mai adapostea la sanul sau decat bol-navii, infirmii, batranii incapabili sa se miste si sclavii pusi sa zeasca locuintele; pe strazi, in piete, in dromosuri, aleile marginite de sfincsi, in dreptul coloanelor, pe chei se scurgea un fluviu de oameni care se indrepta spre Nil. O gloata cat se poate de pestrita, dintre care cea mai mare parte era reprezentata de egiptenii pe care ii puteai recunoaste dupa profilul pur, silueta zvelta si inalta, vesmintele largi din in subtire, sau calasiris-urile incretite; unii, cu capetele acoperite cu o bucata de panza cu dungi albastre sau verzi, cu soldurile infasurate strans intr-o fasie de panza, isi aratau pana la mijloc torsurile goale de culoarea argilei arse. Fondul acesta indigen era intrerupt din loc in loc de diverse esantioane de rase exotice: negri din susul Nilului, intunecati ca niste zeitati de bazalt, cu bratele incinse de inele mari de fildes si podoabe salbatice balanganindu-li-se la urechi; etiopieni arsi de soare, cu figuri crunte, nelinistiti fara sa vrea in mijlocul acestei civilizatii, ca niste fapturi ale noptii aduse la lumina zilei; asiatici cu pielea de un galben deschis, cu ochii albastri ca cerul, cu barba carliontata, purtand pe cap o tiara prinsa intr-o fasie de panza, invaluiti in vesminte largi cu ciucuri, incarcate de broderii; pelasgi imbracati in piei de animale legate pe umar, lasand sa li se vada bratele si picioarele cu tatuaje bizare, purtand pe cap pene de care atarnau doua cozi aflate la capatul unei mese taiate in colturi ascutite.
    Prin multime isi faceau loc, gravi, preoti cu capul ras, cu o piele de pantera rasucita in jurul corpului, in asa fel incat botul animalului parea o pafta, cu incaltari din byblos, cu bastoane lungi din lemn de salcam si gravate cu hieroglife; soldati cu pumnale cu tinte de argint la sold, cu pavezele in spate, securile de bronz in mana; personaje importante, cu pieptul impodobit de grumajere onorifice, pe care sclavii le salutau aplecandu-se pana la pamant. ”