„Conform Dictionarului explicativ al limbii romane (DEX), a barfi are mai multe semnificatii:
– a vorbi de rau, a ponegri, a defaima, a calomnia, a cleveti;
– a indruga verzi si uscate.
A ponegri, a defaima, a calomnia, a cleveti au, in principiu, aceeasi semnificatie cu a barfi, termenii fiind sinonimi (p. 848, p. 281, p. 135, p. 195). Verbul tranzitiv a indruga inseamna, printre altele, si a exprima prost ceva; a fi fara sir la vorba, a vorbi fara rost, nimicuri. A indruga verzi si uscate semnifica a insira, a spune fleacuri, nimicuri, vrute si nevrute (p. 545).
Din termenul barfa s-a dezvoltat o familie intreaga de cuvinte: barfeala, barfire, barfit, calomnie, calomniere, clevetire, cleveteala, clevetit, defaimare, denigrare, discreditare, ponegreala, ponegrire, soapta (pop.), hula, hulire, napastuire, para.” (fragment din introducere)
Fragment din volum:
3. O teorie asupra inceputurilor barfei
O teorie” asupra genezei graiului considera ca la inceput a fost barfa”. Ea a fost lansata de profesorul Robin Dunbar, care preda antropologia la University College din Londra. El sustine ca limba a aparut nu ca urmare a nevoii omului primitiv de a comunica in timpul vanatorii, cum se credea, ci in momentul in care femeile ramase la vatra au inceput sa barfeasca.
In timp ce vanatoarea a facut din barbat un individ vanjos si laconic, inclinatia femeilor spre barfa si scandal ar fi zamislit graiul.
Cercetarile din ultimele decenii, sustinute de profesorul Dunbar, au demonstrat ca la primate nucleul societatii e alcatuit din femele si nu exista motive sa credem ca societatile primitive au fost diferite.
El mai crede ca limba s-a dezvoltat ca produs secundar al puricarii si despaducherii, activitati sociale cu predilectie la primate. Intre strivirea unui purice si a unei capuse ar fi inceput femeile sa vorbeasca si sa barfeasca, sau mai curand sa vorbeasca pentru a barfi.
Profesorul Dunbar si-a verificat teoria tragand cu urechea pe culoar la discutiile intre studenti in pauzele dintre cursuri. El a constatat ca barfa ocupa 70% din conversatiile acestora.
4. Sfantul si pacatosul
Se pare ca in lume nu exista un sfant adevarat, cum nu exista nici un om doar pacatos. Asa rezulta din povestea care urmeaza.
Krishnaw, eroul venerat de hindusi, si-a trimis un supus sa-i caute in toata lumea un sfant. Dupa ce a batut lumea in lung si-n lat, acesta s-a intors spasit pentru ca nu a intalnit niciun om cu adevarat sfant. Atunci, divinitatea l-a trimis sa-i caute un pacatos. Supusul a plecat din nou in lume. Dar, s-a intors cu mana goala”, explicand: N-am intalnit nici pacatosi, caci unii faceau rau din slabiciune, altii fara sa stie ce fac si altii faceau rau crezand ca fac bine”.
Codul cartii: NEV978-606-8390-24-6
