Aplicarea creatoare de catre Jung a experimentelor de asociatie a constituit o parte a investigatiei de pionierat efectuate la inceputul acestui secol la Burgholzli din Zurich, sub egida riguroasa a lui Eugen Bleuler. Cercetarile lui Freud, desi cunoscute pe atunci, dar inca recunoscute cu greu, au fost avute in vedere in mod evident de catre Jung cand a examinat comportamentul aparent derutant al asociatiilor. In loc sa-l dea la o parte si sa-l priveasca drept o simpla abatere sau ca pe „o lipsa de reactie”, el a aplicat asupra acestui comportament metoda interpretarii si a formulat „teoria complexelor”. Astfel a salvat metoda asociatiilor de „pedanteria stiintifica
si i-a redat vitalitatea si interesul pentru viata reala”. Studiile din acest volum au reprezentat la vremea lor un progres revolutionar in folosirea tehnicilor experimentale.
In 1903 am recitit Interpretarea viselor a lui Freud. Ceea ce ma interesa inainte de toate era utilizarea conceptului de „mecanism de refulare”. Intalnisem frecvent refularile in experimentele mele cu asociatiile de cuvinte: la anumite cuvinte-stimul, pacientii fie nu gaseau niciun raspuns asociativ, fie mi-l dadeau dupa un timp de reactie considerabil prelungit. O astfel de perturbare survenea cand cuvantul-stimul atingea o durere sufleteasca sau un conflict psihic, de care pacientii nu erau constienti. – C.G. Jung, Amintiri, vise, reflectii
In 1903 am recitit Interpretarea viselor a lui Freud. Ceea ce ma interesa inainte de toate era utilizarea conceptului de „mecanism de refulare”. Intalnisem frecvent refularile in experimentele mele cu asociatiile de cuvinte: la anumite cuvinte-stimul, pacientii fie nu gaseau niciun raspuns asociativ, fie mi-l dadeau dupa un timp de reactie considerabil prelungit. O astfel de perturbare survenea cand cuvantul-stimul atingea o durere sufleteasca sau un conflict psihic, de care pacientii nu erau constienti. – C.G. Jung, Amintiri, vise, reflectii
CUPRINS:
I. Studii de diagnostic al asociatiilor
I. Cercetari experimentale referitoare la asociatiile oamenilor sanatosi. in colaborare cu Franz Riklin. II. Analiza asociatiilor unui epileptic. III. Despre comportamentul timpilor de reactie in experimentul asociatiilor. IV. Observatii experimentale asupra facultatii memorie. V. Psihanaliza si experimentul asociatiilor. VI. Diagnosticul psihologic al „starii de fapt”. VII. Asociatia, visul si simptomul isteric. VIII. Semnificatia psihopatologica a experimentului asociatiilor. IX. Despre perturbarile de reproducere in experimentul asociatiilor. X. Metoda asociatiilor. XI. Constelatia familiala
II. Cercetari psihofizice
XII. Despre efectele psihofizice secundare in experimentul asociatiilor. XIII. Cercetari psihofizice cu galvanometrul si pneumograful la oamenii normali si la bolnavii psihic. de Frederick Peterson si C.G. Jung. XIV. alte cercetari despre fenomenul galvanic, despre pneumografe si respiratie la oamenii normali si la bolnavii psihic. de Charles Ricksher si C.G. Jung
III. Apendice
XV. Date statistice despre recrutare. XVI. Noi aspecte de psihologie judiciara. O contributie la metoda diagnosticului psihologic al starii de fapt. XVII. Metodele de cercetare psihologica utilizate la clinica de psihiatrie din Zurich. XVIII. O scurta privire de ansamblu asupra teoriei complexelor. XIX. Despre diagnosticul psihologic al „starii de fapt”. Experimentul dovedirii starii de fapt din procesul Naf de la Curtea cu juri
Codul cartii: TRE978-606-719-553-8
