Volumul de fata se prezinta ca o colectie de texte, articole, publicate de Armand Gosu in Revista 22, care vizeaza subiecte actuale, ce framanta o lume intreaga. Tonul cartii e adecvat subiectului, insa fara riscul de a deveni monoton, deoarece autorul presara din loc in loc note ironice si explicatii posibile ale evenimentelor petrecute. Citita pe indelete, cartea ofera posibile raspunsuri la probleme de actualitate, care stau inca sub semnul intrebarii.
Despre cartea sa, profesorul Gosu a spus ca ea cuprinde texte care „sunt in asa fel alese incat sa creeze un tot rotund si cititorul sa ramana cu o impresie ca acumuleaza destul de multa informatie, cu o impresie destul de clara despre ce s-a intamplat si intamplat in spatiul respectiv”.
Armand Gosu, doctor in istoria Rusiei, este profesor la Universitatea din Bucuresti, unde preda istoria politica a Rusiei si URSS.
Fragment din volum:
Despre cartea sa, profesorul Gosu a spus ca ea cuprinde texte care „sunt in asa fel alese incat sa creeze un tot rotund si cititorul sa ramana cu o impresie ca acumuleaza destul de multa informatie, cu o impresie destul de clara despre ce s-a intamplat si intamplat in spatiul respectiv”.
Armand Gosu, doctor in istoria Rusiei, este profesor la Universitatea din Bucuresti, unde preda istoria politica a Rusiei si URSS.
Fragment din volum:
Ucraina in pragul alegerilor
Peste 1.600 de observatori internationali si-au anuntat prezenta la alegerile parlamentare anticipate de duminica, 26 octombrie, din Ucraina, tara care are un sistem electoral mixt, jumatate dintre deputati fiind alesi pe liste de partid, cealalta jumatate in colegii uninominale. Din cauza imposibilitatii de a desfasura scrutinul in Crimeea, ocupata de Rusia, si in unele zone din regiunile Donetk si Lugansk, aflate sub controlul separatistilor pro-rusi, in loc de 225 de mandate uninominale se vor alege doar 213, in vreme ce numarul deputatilor alesi pe liste de partid va ramane acelasi, 225. Practic, in loc de 450 de deputati, viitoarea Rada Suprema va avea doar 438.
Dintre cele 29 de partide, aliante si formatiuni politice inscrise pe buletinele de vot, sanse sa depaseasca bariera de 5% au doar opt. In conditiile in care Partidul Regiunilor, al fostului presedinte Viktor Ianukovici, care detinea majoritatea in vechea Rada, nu mai participa la alegeri, majoritatea sondajelor de opinie, inca de la debutul campaniei electorale, aseaza pe prima pozitie, in intentiile de vot, Blocul Petro Porosenko. Dupa pierderea puterii, Partidul Regiunilor s-a dezintegrat, sondajele din luna august, dinaintea inceperii campaniei, cotandu-l la 2-3%, adica in marja de eroare.
Blocul Porosenko s-a construit pe scheletul Partidului Solidaritatii, infiintat de Petro Porosenko in 2001 si care si-a schimbat denumirea in august, inaintea inceperii campaniei electorale. Blocul afiseaza un program crestin-liberal, pro-european, si are o lista de candidati comuna cu gruparea UDAR, a primarului Kievului, Vitali Kliciko, cel mai important aliat politic al presedintelui Porosenko.
In afara Blocului pro-prezidential, in viitorul parlament se vor regasi Partidul Radical al lui Oleg Leasko, Batkivscina (Patria), condusa de fostul premier Iulia Timosenko, Frontul Popular al premierului Arseni Iateniuk si presedintelui parlamentului, Aleksandr Turcinov desprinsi recent din gruparea doamnei Timosenko si Pozitia Civica a fostului ministru al Apararii, Anatoli Gritenko.
Codul cartii: CVE978-606-588-872-2
