O perspectiva franceza supra evolutiei fortelor armate romane de la 23 august 1944 pana in 1975.
Christophe Midan face o munca de istoric. Aduce in atentie surse noi si analizeaza critic studiile anterioare. Printre aceste surse, foarte pretioase sunt rapoartele atasatilor militari francezi aflati la post la Bucuresti.
Studiul autorului determina renuntarea la stereotipurile de care s-a folosit regimul national comunist al lui Ceausescu, in special acela al unei mici, dar curajoase Romanii, cvasiindependente de Moscova: opera lui Christophe Midan arunca o lumina noua asupra locului Romaniei in cadrul Pactului de la Varsovia, care a luat fiinta in 1955.
Datorita unor astfel de lucrari de o exceptionala calitate, treptat, realitatea concreta, ambitiile, tacerile si manipularile societatii comuniste devin mai usor de descifrat. Trecerea de la statutul de armata aliata a Germaniei lui Hitler la acela de armata noua a unei noi democratii populare reprezinta un moment important, care trebuie urmarit cu minutiozitate, iar Christophe Midan ne propune tocmai o astfel de abordare. (Catherine Durandin)
Fragment:
” Perioada de internari este urmata de o noua faza constand in doua etape. Pe de o parte, comandamentul sovietic cauta sa plaseze sub autoritatea proprie si sa utilizeze la maximum fortele romane in cadrul operatiilor militare. Aceasta decizie este justificata, desigur, de efortul necesitat de razboiul impotriva Germaniei si Ungariei si de dorinta de a diminua pierderile sovietice, dar ea constituie, de asemenea, un mijloc de a uza progresiv unitatile operationale romane, netinand deloc cont de necesitatile de sprijin si sustinere ale acestora.
Pe de alta parte, Armata RPosie si, foarte curand, Comisia de Armistitiu si guvernul Groza intreprind actiuni de neutralizare a fortelor armatei de interior, in scopul de a mina institutia militara, in asa fel incat influenta sa sa fie redusa la minimum.
Preluarea controlului asupra armatei romane incepe intre 5 si 7 septembrie prin plasarea fortelor combatante sub autoritatea comandamentului sovietic, actiune care are ca scop lipsirea completa de autonomie a acestora.
Este posibil ca, initial, URSS sa fi avut intentia de a astepta incheierea armistitiului, pentru a putea prelua in mod legal” controlul asupra fortelor armate regale, dar rapiditatea cu care Marele Stat Major reactioneaza ii determina pe sovietici sa-si puna in aplicare planul fara intarziere. Astfel, armata regala reuseste rapid sa se degajeze de dispozitivul german si, incepand cu 3-6 septembrie, Nant luate masuri importante de reorganizarei: obiectivul Marelui Stat Major este acela de a mobiliza si de a incadra ele 21 de divizii de instructie, in curs de formare2, si de a Ir dota cu toate materialele aflate la dispozitie.”
Christophe Midan face o munca de istoric. Aduce in atentie surse noi si analizeaza critic studiile anterioare. Printre aceste surse, foarte pretioase sunt rapoartele atasatilor militari francezi aflati la post la Bucuresti.
Studiul autorului determina renuntarea la stereotipurile de care s-a folosit regimul national comunist al lui Ceausescu, in special acela al unei mici, dar curajoase Romanii, cvasiindependente de Moscova: opera lui Christophe Midan arunca o lumina noua asupra locului Romaniei in cadrul Pactului de la Varsovia, care a luat fiinta in 1955.
Datorita unor astfel de lucrari de o exceptionala calitate, treptat, realitatea concreta, ambitiile, tacerile si manipularile societatii comuniste devin mai usor de descifrat. Trecerea de la statutul de armata aliata a Germaniei lui Hitler la acela de armata noua a unei noi democratii populare reprezinta un moment important, care trebuie urmarit cu minutiozitate, iar Christophe Midan ne propune tocmai o astfel de abordare. (Catherine Durandin)
Fragment:
” Perioada de internari este urmata de o noua faza constand in doua etape. Pe de o parte, comandamentul sovietic cauta sa plaseze sub autoritatea proprie si sa utilizeze la maximum fortele romane in cadrul operatiilor militare. Aceasta decizie este justificata, desigur, de efortul necesitat de razboiul impotriva Germaniei si Ungariei si de dorinta de a diminua pierderile sovietice, dar ea constituie, de asemenea, un mijloc de a uza progresiv unitatile operationale romane, netinand deloc cont de necesitatile de sprijin si sustinere ale acestora.
Pe de alta parte, Armata RPosie si, foarte curand, Comisia de Armistitiu si guvernul Groza intreprind actiuni de neutralizare a fortelor armatei de interior, in scopul de a mina institutia militara, in asa fel incat influenta sa sa fie redusa la minimum.
Preluarea controlului asupra armatei romane incepe intre 5 si 7 septembrie prin plasarea fortelor combatante sub autoritatea comandamentului sovietic, actiune care are ca scop lipsirea completa de autonomie a acestora.
Este posibil ca, initial, URSS sa fi avut intentia de a astepta incheierea armistitiului, pentru a putea prelua in mod legal” controlul asupra fortelor armate regale, dar rapiditatea cu care Marele Stat Major reactioneaza ii determina pe sovietici sa-si puna in aplicare planul fara intarziere. Astfel, armata regala reuseste rapid sa se degajeze de dispozitivul german si, incepand cu 3-6 septembrie, Nant luate masuri importante de reorganizarei: obiectivul Marelui Stat Major este acela de a mobiliza si de a incadra ele 21 de divizii de instructie, in curs de formare2, si de a Ir dota cu toate materialele aflate la dispozitie.”
Codul cartii: MLT978-973-32-0989-8
