Petru Poanta este autorul unui exceptional eseu monografic despre poezia lui George Cosbuc, scoasa cu temeritate din muzeul si din prejudecata istoriei literare si adusa, printr-o valorificare critica inteligenta si profunda, in zona sensibilitatii estetice actuale. (Mircea Iorgulescu)
Ideologic, ardeleanul Cosbuc traia mai curand in orizontul Scolii Ardelene, astfel ca mercenariatul lui intelectual de culturalizare a satelor nu era deloc un mijloc de parvenire, ci consecinta unei consistente reverii idealiste. Poetul nu avea, in fond, nostalgia arhaicului. Credea in ideea de modernizare a satului, insa si in aceea a conservarii identitatii culturale a acestuia. (Petru Poanta)
Petru Poanta (1947-2013) a fost critic literar si eseist.
Fragment din volum:
In studiul sau despre Cosbuc, C. Dobrogeanu-Gherea explica sentimentul estetic al naturii prin constiinta utilitaritatii acesteia, subsumandu-I pe poetul taranimii” unei asemenea viziuni: Taranul nu stapaneste natural larga ce-I inconjoara, ci e stapanit de ea. Ea ii e prielnica sau nu, ii e muma buna sau vitrega, il imbogateste sau saraceste si deci e iubita si temuta totodata; ea ii excita iubirea, recunostinta, admiratia, frica si groaza, stapanindu-i sufletul si imaginatia si creand deci toate elementele necesare pentru relatia estetica intre el si natura. E deci natural ca taranul, mult mai mult ca orasanul, sa simta esteticeste natura, iar acei dintre taranii care au darul necesar sa-si exprime acest simtamant estetic. Aceasta a si facut-o intr-un mod atat de frumos si sugestiv literatura populara, literatura taraneasca.
E natural ca si Cosbuc, nascut si crescut in acest mediu taranesc, fiind deci un poet taranesc, sa zugraveasca cu predilectie natura si s-o zugraveasca cu toata puterea pe care i-o da marele sau talent” (op. cit., pag. 647). Un sentiment erotomorf chiar sesizeaza criticul in peisajul cosbucian, deducand de aici suflul liric al poeziilor despre natura. Cat de utilitarist este, insa, vazuta natura la Cosbuc voi arata ceva mai incolo. Pana atunci sa observ ca, in buna parte in descendenta gherista, G. Calinescu are tot o vedere hesiodica asupra poetului. Atat numai ca ii refuza orice lirism: Si in contemplatiile de natura, Cosbuc interpreteaza izvoare germane. Alecsandri era pictoric, parnasian, pastelul cosbucian e monografic. La mai toti poetii germani marunti (dar si la Lenau, la Geibel) se gasesc de acele poezii care sub numele unui anotimp sau al unui moment din zi ating toate elementele respective ca intr-o recapitulatie didactica, in care grupurile umane, inconjurate de fauna si flora corespunzatoare, ocupa centrul. Acestea nu sunt din acele contemplatii ale singuratatii totale, geologice, in care omul devine un simplu detaliu somnolent. Natura aci e grupata pe indeletniciri omenesti, e sociala, e calendaristica. Cosbuc pune mai mult sistem in aceste poezii, dar e lipsit de orice interioritate”.”
Codul cartii: SAC978-606-797-032-6
