Forma mentis inseamna starea mintii. A carei minti? A individului? Nu aceea a unui singur individ, ci a unui numar suficient de mare de indivizi pentru a putea vorbi de o stare colectiva. Exista asa ceva? Peste tot unde vedem ca lumea se comporta la fel: un milion de tineri poarta simultan aceiasi blugi, eventual rupti, lumea se supune modei; exista mode intelectuale si filosofii la moda. Forma mintii e deci un indicator bun pentru a explica de ce anumite carti de filosofie au schimbat societatea si continua sa o influenteze cu fiecare noua generatie de cititori.
Confucius este numele latinizat al lui Kong Fu-zi (Maestrul Kong”), intemeietorul confucianismului. Pe numele sau adevarat Kong Qiu, Confucius a vazut lumina zilei catre jumatatea secolului al VI-lea i.H., in provincia Shantung, intr-o familie in care tatal apartinea aristocratiei militare inferioare. Dupa 50 de ani se dedica instruirii unui grup restrans de discipoli cu mijloace modeste, pe care incerca sa-i transforme in jun zi, oameni alesi. Modelul pe care l-am putea avea in minte ca sa ne facem o idee despre jun nu este cavalerul medieval, ci gentleman-ul care exceleaza prin corectitudine formala in toate imprejurarile vietii, de la cele mai banale pana la cele mai neasteptate. Faptul care asigura lucrurilor caracterul lor propriu ( li), situatiilor sociale continuitate, omului pozitia sa in ansamblul societatii este ritualul. Morala confucianista, care va sta la temelia imperiului chinez pana in 1911, nu era o morala aristocratica, ci burgheza. Ea nu consolida privilegiile nasterii, ci pe acelea ale educatiei si comportamentului formal; ea nu favoriza avantul militarului, ci rabdarea functionarului. – Mircea Eliade, Ioan P. Culianu
Cele doua parti care alcatuiesc aceasta carte sunt pentru intaia data asezate intr-un acelasi volum. In acord cu structura colectiei Forma mentis, am plasat drept introducere un capitol din cartea lui Max Weber, Confucianism si taoism, iar pe post de postfata am scris un text susceptibil sa lamureasca actualitatea conficianismului, fata cu miscarile culturale clasice, moderne sau contemporane.
Pentru aceasta traducere in limba romana a Analectelor, am consultat mai multe editii engleze, franceze si italiene […]. Am redactat cateva note infrapaginale pentru a oferi lamuriri asupra unor nume proprii si idei circulate in istoria si filosofia antuma si postuma a lui Confucius. – Lucian Pricop
Daca, asadar, confucianismul urmareste un scop salutar, nu este totusi o soteriologie religioasa. Intr-adevar, confucianul nu are o conceptie negativa asupra lumii, ca budistul sau crestinul; el nu intelege, spre deosebire de daoist, nemurirea ca pe ceva care se poate castiga individual, ci ca pe un tel deja atins de succesiunea naturala a generatiilor; el nu are o relatie directa, adesea problematica si dureroasa, cu Dumnezeu precum evreul si nu tremura in fata Cerului ca un musulman inaintea lui Allah. Confucianismul nu meneste omului vreun alt scop decat acela de a-si desavarsi umanitatea prin indeplinirea datoriilor potrivit cu ceea ce este adevarat si drept: tatal trebuie sa fie tata, fiul sa fie fiu. – Mircea Eliade, Ioan P. Culianu
Codul cartii: CAR978-606-8893-53-2
