In aceasta povestire fantastic de amuzanta, spusa de Wyatt Palmer, un pusti de clasa a VIII-a de la scoala Gimnaziala Culver, Dave Barry ne invita la Washington, intr-o calatorie cu peripetii. Wyatt si cel mai bun prieten al sau, Matt, alaturi de o gasca de pusti, intalnesc in avionul care ii duce spre destinatie doi tipi super-ciudati, pe care ii considera teroristi. In incercarea de a-i deconspira”, incep o aventura care se desfasoara cu o viteza ametitoare, printre cladiri si monumente istorice. Sau, pe scurt, intra in tot soiul de belele. Si toate astea doar pentru a-I salva pe presedintele american de la un atac. Sau nu?! Fragment din roman:
„M-am uitat la Suzana si i-am zis:
„M-am uitat la Suzana si i-am zis:
– Trebuie sa-i spunem.
Ea a aprobat din cap.
– Sa-mi spuneti ce? a intrebat domnul Barto.
Asa ca i-am spus totul – despre cei doi tipi ciudati din Gadakistan, despre cum Matt le-a luat emitatorul de bruiaj, despre cum au venit la hotel si l-au rapit pe Matt, despre cum si-au recapatat emitatorul de bruiaj la Statuia Cercetasului, despre cum am mers la casa lor si l-am salvat pe Matt, despre cum l-au prins ei si pe Cameron, despre cum am vazut un zmeu-dragon gigantic si despre cum ne-am dat seama ce planuiau cei doi tipi ciudati si cand aveau sa-si puna in aplicare planul.
In timp ce vorbeam, restul clasei a iesit din Capitoliu. Domnisoara Rector a venit la noi si s-a alaturat micului nostru grup; restul au ramas la cativa metri departare si se prefaceau ca nu trag cu urechea, desi bineinteles ca exact asta faceau. Nimeni nu stia ce se intampla, dar era clar ca facusem ceva grav, asa ca toti pustii erau curiosi; nu exista distractie mai mare ca distractia de a privi pe cineva care a intrat in belele.
Domnul Barto si domnisoara Rector ne-au ascultat intreaga poveste fara sa scoata vreun cuvant. Cand am terminat, Suzana a zis:
– Asa ca trebuie sa ajungem la Elipsa si sa-i oprim pe acei tipi si s-ar putea sa nu mai avem suficient timp la dispozitie. Dar nu putem sa anuntam politia, cel putin nu inca, pentru ca au zis ca o sa-i faca rau lui Cameron.
Domnul Barto si domnisoara Rector s-au uitat unul la celalalt.
– Domnisoara. Rector, a zis domnul Barto, ce parere ai despre povestea lor?
Domnisoara Rector s-a uitat la noi. Era clar ca nu credea o iota.
– Este cea mai ridicola poveste pe care am auzit-o vreodata.
Domnul Barto a aprobat-o.
– Si eu cred la fel.
– Nu! a protestat Suzana. Totul este adevarat!
– Serios!, am intervenit si eu. Acei tipi…
– LINISTE! a hotarat domnul Barto. Nu vreau sa mai aud nimic despre asta de la niciunul din voi. Este destul de grav ca, furisandu-va, puteati sa stricati intreaga excursie pentru toti ceilalti.”
Codul cartii: PUB978-606-94251-0-7
