Constiinta si cuvant. Eseuri despre romanele lui Augustin Buzura
Fireste, cineva trebuie sa ridice mana spre a fi vazut de ceilalti care cred ca el, insa n-au curajul sa strige. Oricand e momentul adevarului, al dreptatii, al sinceritatii, si, mai mult decat oricand, e acum. – Augustin Buzura, Fetele tacerii
Fireste, cineva trebuie sa ridice mana spre a fi vazut de ceilalti care cred ca el, insa n-au curajul sa strige. Oricand e momentul adevarului, al dreptatii, al sinceritatii, si, mai mult decat oricand, e acum. – Augustin Buzura, Fetele tacerii
Daca nu exista libertate de constiinta in afara adevarului moral, cautarea lui este cel dintai pas pe care individul alienat va fi ajutat sa-l faca spre regasirea de sine. Drept pentru care, impulsionarea lui in aceasta directie va fi prima procedura in terapia pe care scriitorul o va aplica personajelor suferinde. Ca sa o aplice, are la dispozitia sa un singur instrument cuvantul.
O abilitate a romancierului este si aceasta de a le da senzatia cititorilor ca autorul si personajul-narator sunt intelesi sa lucreze in beneficiul lor, mana in mana. Drept pentru care, nu excludem posibilitatea ca Buzura scriitor terapeut, dedicat vindecarii constiintelor sa fi recurs la aceasta tehnica narativa si ca la o forma de psihoterapie intermediata, bazata pe empatie si pe incredere reciproca. Se dovedeste, de altfel, ca, facand din personajul-narator un coterapeut, scriitorul dubleaza implicit forta persuasiva a literaturii sale asupra cititorilor. – Angela Martin
Codul cartii: SAC978-606-797-453-9
