Lucrarea cuprinde biografii, poezii si referinte critice ale simbolistilor romani: Alexandru Macedonski, Traian Demetrescu, Dimitrie Anghel,Stefan Petica, Ovid Densusianu, Ion Minulescu, D. Iacobescu,Eugeniu Stefanescu- Est si George Bacovia.
Fragment din lucrarea: „Macedonski-Bacovia. Simbolismul romanesc” de Florea Firan
„PROZATORUL
Drimul critic dispus sa vada dincolo de aparente si de prejudecati a fost Tudor Vianu care, in Arta prozatorilor romani, descifreaza doua tendinte esentiale in proza lui Macedonski: continuarea liniei primului realism memorialistic pasoptist si anticiparea modernismului prin scrieri nonnarative si prin realizarea unor caractere excentrice.
Poetul isi gaseste timbrul propriu in acele Naluci din vechime”, aparute in Cartea de aur (1902), ca un reflex al unui adevarat complex de inadaptare sociala. El se refugiaza intr-o societate istorica fictiva, imbatat de poezia epocii trecute, regretand fericirea copilariei si patriarhalitatea (Pitarul, Ceausul, Capitanul de posta, Veriga-Tiganul).
In proza macedonskiana, evocarea se conjuga cu obsesia confesionala, permanent putandu-se detecta elemente memorialistice si biografice (Pe drum de posta, Caii negri, Bariera simnicului, Drama banala).
In partea cea mai valoroasa a prozei lui Macedonski ne intampina trairea idealului, elevatia, visul, himera. De aici vine perceptia psihologiilor singulare, alienate, simpatia pentru tipurile de iluzionisti si fantasti (Intre cotete, Nicu Dereanu). Personalitatea eroilor nu merge in directia sociala., ci morala. Macedonski nu este un creator de personaje, el exceleaza in descrieri de tip estet, remarcabile fiind rafinamentul, finetea, simtul plastic. Casa cu nr. 10 este o veritabila natura statica”. Scriitorul a abordat, printre primii la noi, si genul science fiction in Oceania Pacific Dreadnought. O opera unica ramane romanul Thalassa, care inaugureaza in literatura noastra proza de notatie a senzatiilor, cu tendinta explorarii unor zone noi, instinctuale, onirice, patologice.
Macedonski acumuleaza.”, cum a demonstrat Adrian Marino in masiva sa exegeza, pe fondul sau fundamental romantic elemente parnasiene, naturaliste, simboliste, intuind chiar suprarealismul prin descoperirea ideii de hazard si absurd. ”
Fragment din lucrarea: „Macedonski-Bacovia. Simbolismul romanesc” de Florea Firan
„PROZATORUL
Drimul critic dispus sa vada dincolo de aparente si de prejudecati a fost Tudor Vianu care, in Arta prozatorilor romani, descifreaza doua tendinte esentiale in proza lui Macedonski: continuarea liniei primului realism memorialistic pasoptist si anticiparea modernismului prin scrieri nonnarative si prin realizarea unor caractere excentrice.
Poetul isi gaseste timbrul propriu in acele Naluci din vechime”, aparute in Cartea de aur (1902), ca un reflex al unui adevarat complex de inadaptare sociala. El se refugiaza intr-o societate istorica fictiva, imbatat de poezia epocii trecute, regretand fericirea copilariei si patriarhalitatea (Pitarul, Ceausul, Capitanul de posta, Veriga-Tiganul).
In proza macedonskiana, evocarea se conjuga cu obsesia confesionala, permanent putandu-se detecta elemente memorialistice si biografice (Pe drum de posta, Caii negri, Bariera simnicului, Drama banala).
In partea cea mai valoroasa a prozei lui Macedonski ne intampina trairea idealului, elevatia, visul, himera. De aici vine perceptia psihologiilor singulare, alienate, simpatia pentru tipurile de iluzionisti si fantasti (Intre cotete, Nicu Dereanu). Personalitatea eroilor nu merge in directia sociala., ci morala. Macedonski nu este un creator de personaje, el exceleaza in descrieri de tip estet, remarcabile fiind rafinamentul, finetea, simtul plastic. Casa cu nr. 10 este o veritabila natura statica”. Scriitorul a abordat, printre primii la noi, si genul science fiction in Oceania Pacific Dreadnought. O opera unica ramane romanul Thalassa, care inaugureaza in literatura noastra proza de notatie a senzatiilor, cu tendinta explorarii unor zone noi, instinctuale, onirice, patologice.
Macedonski acumuleaza.”, cum a demonstrat Adrian Marino in masiva sa exegeza, pe fondul sau fundamental romantic elemente parnasiene, naturaliste, simboliste, intuind chiar suprarealismul prin descoperirea ideii de hazard si absurd. ”
Codul cartii: SCR978-606-674-117-1
