Se repeta in versurile lui C.W.Schenk, pe langa tema cuvantului (suferinta cuvantului in necuvant), tema identitatii sub forma unei fantasme care sugereaza o nastere obscura. (
) Poemele au o deosebita profunditate! – Eugen Simion
In fierberea aceasta nebuna a discursului liric infloresc viziuni memorabile de o rara frumusete pregnanta! – Ovid. S. Crohmalniceanu
(
) poezia reprezinta, in economia existentiala a lui C.W. Schenk, o salvare prin cuvant, o mantuire prin livresc sau prin exercitiul concret al conceperii poeziei. Cuvantul sta scris in straturile profunde ale acestei prezumtii purifica, ridica fiinta profana deasupra contingentului alienant, a zbaterii terestre. Complementar, cuvantul este conceput ca spatiu de autenticitate, de esentializare, cu rol de asemenea izbavitor, cu singura deosebire ca ecuatia academicianului Eugen Simion poate fi prelungita intr-o directie incitanta: daca trilingvismul babilonic, initial al poetului echivaleaza cu o pierdere de sine in lumea cuvintelor (caci altfel nu s-ar justifica exigenta cautarii cuvantului adevarat), inseamna ca existenta poetului se consuma in perimetrul de relativitate ludica a unei vieti aflate dincoace de revelatie. – Stefan Borbely
Codul cartii: LIM978-606-799-375-2
