Lucrarea este prima incercare autohtona de sistematizare a cunostintelor care fac conexiunea dintre psihologia copilului si psihologia judiciara.
La realizarea acestui volum, au participat specialisti din Departamentul de Psihologie, Universitatea Babes-Bolyai, Curtea de Apel Cluj-Napoca si Oradea, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj, Centrul pentru Protectia Copilului Abuzat Cluj si Serviciul de Probatiune Cluj.
Psihologia copilului in context judiciar: Fundamente teoretice si aplicative le ofera studentilor si practicienilor ocazia de a integra informatii din toate cele 5 arii considerate fundamentale in psihologie: psihologia sociala, psihologia (neuro)biologica, psihologia cognitiva, psihologia dezvoltarii si metodologia cercetarii. Sunt prezentate la inceput aspecte generale din psihologia dezvoltarii, insa acestea interactioneaza cu domeniul social (comunicare, intervievare), cu cel cognitiv (memorie, limbaj) si cu cel biologic (stres, emotii).
Cuprins
Cartea este alcatuita din trei parti si 12 capitole.
Prima parte a cartii, Dezvoltarea tipica a copilului si adolescentului realizeaza o prezentare actualizata a aspectelor teoretice din literatura internationala cu referire la dezvoltarea cognitiva si socio-emotionala a copiilor si adolescentilor. Sunt reliefate in primele doua capitole aspecte esentiale ale prerechizitelor cognitive (atentia, gandirea, memoria, limbajul receptiv si expresiv), sociale sau emotionale. O atentie sporita este acordata in Capitolul 3 capacitatii copilului de a distinge intre adevar si minciuna, precum si abilitatii sale de a minti mai mult sau mai putin sofisticat in diferite perioade de dezvoltare.
Partea a doua, Factori de vulnerabilitate, urmareste in ce masura traseele deviante de dezvoltare specifice conduitei infractionale pot fi urmarite longitudinal si prezise de o serie de factori care fac copilul sau adolescentul mai vulnerabil, care ii mentin sau ii precipita comportamentele antisociale. in aceasta parte sunt prezentate si alte situatii care presupun interactiunea directa a copilului cu sistemul de justitie, precum abuzul sau divortul parental (in stabilirea custodiei). Accentul este pus pe modalitatile in care aceasta interactiune poate fi cat mai eficienta si poate minimiza aparitia unor consecinte negative asupra dezvoltarii pe termen lung a copiilor.
Partea a treia, Implicatii si aplicatii in context judiciar, aduce o serie de elemente de specific national si international la nivel legislativ sau procedural in domeniul dreptului familiei sau al protectiei drepturilor copilului, propunand apoi o serie de aplicatii in cadrul sistemelor de probatiune, de protectie a copilului, oferind informatii referitoare la tehnicile optime de intervievare a copiilor, in general, sau, specific, pentru obtinerea unor informatii detaliate de la copiii martor. O atentie semnificativa a fost acordata pe tot parcursul cartii oferirii spre finalul capitolelor a unor sugestii pentru bune practici, care traduc condensat cele mai importante concluzii ale cercetarilor prezentate pentru practicieni si beneficiari.
