Ovidiu STANCIU / Andrei STATE, (coordonatori): Puterea conceptului. Proiectul filosofic al lui Alexandre Kojève
Alexandre Kojève este cunoscut mai ales ca interpret al filosofiei lui Hegel, drept cel care, prin seminarul pe care l-a sustinut intre 1933 si 1939 la École Pratique des Hautes Études din Paris, a contribuit decisiv la introducerea gandirii hegeliene in spatiul cultural francez. in decursul secolului XX, seminarul sau a capatat o aura aproape mitica: legenda care s-a raspandit este cea a unui maestru al genului epic, a unui povestitor innascut, capabil sa transforme parcursul riguros si constructia severa a Fenomenologiei spiritului intr-un pasionant bildungsroman in care constiinta, traversand incercarile si caznele negativului, ajunge in cele din urma la intelepciune. Magnetismul personalitatii sale, talentul sau pedagogic, dexteritatea sa in a ilumina zonele intunecoase ale operei hegeliene si de a face vizibila continua relevanta a acestui text au atras si au fascinat un auditoriu divers si exigent, gratie caruia tematicile abordate in seminar au iradiat asupra intregului discurs teoretic contemporan (si nu doar asupra spatiului restrans al filosofiei academice). Kojève s-a impus astfel ca eminenta cenusie a filosofiei franceze postbelice, geniul tutelar al operelor lui Georges Bataille si Raymond Queneau, o referinta nedezmintita a operei lui Raymond Aron, singurul maestru recunoscut de Jaques Lacan. insa inteligibilitatea sporita pe care textul hegelian a dobandit-o gratie comentariului lui Kojève a putut aparea si ca profund suspecta. Banuiala era ca aceasta ar fi fost obtinuta cu pretul unei desfigurari a proiectului global al filosofiei hegeliene, al simplificarii unor analize decisive, al eliminarii unor dimensiuni centrale ale Fenomenologiei. in aceasta optica critica, A. Kojève apare ca un interpret care se indeparteaza de rigoarea constructiei hegeliene, pentru a o mobiliza intr-un proiect care ii este strain. Astfel, el si-ar fi proiectat propriile sale idiosincrazii metafizic dualiste, radical-istoriciste, antropologic-atee, revolutionar-emancipatoare asupra textului hegelian si ar fi propus o reconstructie atat de ingenioasa a Fenomenologiei, incat sensul hegelian al lui Hegel (Mikel Dufrenne) devine cu totul de nedeslusit. intr-un sens istorico-filologic, aceste distorsiuni ale textului hegelian sunt imputate grefarii, pe trunchiul hegelian, a unor problematici deopotriva heideggeriene si marxiste. Este neindoielnic ca, in comentariul kojèvian, asprimea textului hegelian pare intru catva atenuata, ca Hegel, citit prin lentila comentatorului sau, devine un autor (relativ) inteligibil. De asemenea, este evident ca unghiul interpretativ adoptat de Kojève este de natura a favoriza o apropiere intre gandirea hegeliana, pe de o parte, si fenomenologia existentiala a lui Heidegger si analiza sociala a lui Marx, pe de alta parte. Rezervele suscitate de deciziile interpretative, fara indoiala necanonice, se sprijina insa pe o alternativa transanta cea intre o exegeza riguroasa si o violenta hermeneutica gratuita, intre o ortodoxie interpretativa si o originalitate doctrinala , incapabila sa dea seama de complexitatea strategiei hermeneutice adoptate de Kojève. intr-adevar, gestul sau filosofic specific consta tocmai in contestarea acestei dihotomii rigide, in afirmarea posibilitatii unei situari simultan fidele si eretice in raport cu Hegel, a unei fidelitati subversive sau a unei erezii recuperatoare. Unul dintre obiectivele textelor care urmeaza este tocmai cartografierea diferitelor declinari pe care le primeste acest atasament paradoxal fata de filosofia hegeliana.
Despre autori:
DIANA BULZAN (n. 1991) este doctoranda in filosofie la Universitatea de Arta din Linz cu o teza despre legatura dintre cinema, experienta si munca in secolul XX. A sustinut comunicari la mai multe colocvii internationale, iar in prezent colaboreaza in calitate de junior fellow cu Centrul VALIE EXPORT din Linz.
ANDREI CHItU (n. 1989) este doctorand la Universitatea de Arte din Berlin cu o teza despre logica lui Hegel si minimalism. Este interesat de reverberatiile filosofiei clasice germane in teoria critica si in filosofia continentala contemporana.
ALEX CISTELECAN (n. 1979) este doctor in teorie politica al Universitatii LUISS Guido Carli din Roma, lector la UMFST Tirgu-Mures si redactor al revistei Vatra. A publicat recent volumul De la stanga la stanga. Lecturi critice in campul progresist (Tact, 2019). in prezent lucreaza intr-un proiect colectiv de cercetare despre filosofia din Romania comunista.
ADRIAN GRAMA (n. 1984) este doctor in istorie si cercetator la Institutul pentru Studii Sud-Est Europene din Regensburg. A publicat mai multe de studii despre istoria muncii in Europa de Est, precum si volumul Laboring Along. Industrial Workers and the Making of Postwar Romania (de Gruyter, 2019). in prezent lucreaza la o carte despre istoria dreptului muncii in Europa secolului XX.
sTEFAN IORDaNESCU (n. 1990) este doctorand in filosofie la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt, cu o teza in care analizeaza, pornind de la Hegel si mecanica cuantica, relatia dintre natura si spirit. Este licentiat al Universitatii din Viena si absolvent al unui master la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt.
ANA-SILVIA MUNTE (n. 1989) este doctoranda in filosofie la Universitatea Eberhard Karls din Tübingen, cu un proiect de cercetare situat la intersectia dintre filosofia contemporana si cea clasica germana in contextul dezbaterilor despre monismul metafizic.
ALEXANDRU RACU (n. 1982) este doctor in filosofie politica al Universitatii din Ottawa cu o teza despre problema teologico-politica la Joseph de Maistre si Feodor Dostoievski. A publicat mai multe studii si articole, precum si volumul Apostolatul antisocial. Teologie si neoliberalism in Romania postcomunista (Tact, 2017). in prezent lucreaza ca traducator.
OVIDIU STANCIU (n. 1984) este doctor in filosofie al universitatilor din Wuppertal si Bourgogne cu o teza despre problema metafizicii la Heidegger si Pato?ka. Actualmente este profesor de filosofie la Universitatea Diego Portales din Santiago de Chile. A coeditat volumul colectiv Pato?ka lecteur dAristote. Phénoménologie, ontologie, cosmologie (Le Cercle Herméneutique, 2015), precum si doua numere speciale din Revue Philosophique de Louvain dedicate gandirii lui Eugen Fink (2016) si, respectiv, Tran Duc Thao (2019).
ANDREI STATE (n. 1979) este doctor in filosofie al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. A coordonat volumele colective Politicile filmului. Contributii la interpretarea cinemaului romanesc contemporan (impreuna cu Andrei Gorzo; Tact, 2014) si Plante exotice. Teoria si practica marxistilor romani (impreuna cu Alex Cistelecan; Tact, 2015). in prezent lucreaza la editarea colectiei Clasicii marxismului.
Texte
Ovidiu STANCIU
Kojève, Heidegger si sarcina filosofica principala a viitorului
Ana-Silvia MUNTE
intre eroare si paradox. Kojève si monismul hegelian
stefan IORDaNESCU
Natura, Negativitate, Libertate. Interpretarea lui Kojève la Fenomenologia spiritului din perspectiva unei filosofii a naturii
Adrian GRAMA
Kojève si teoria dezvoltarii
Diana BULZAN
Conceptul de istorie la Benjamin si Kojève
Alexandru RACU
Strauss si Kojève. Termenii, semnificatia si miza unei dezbateri
Andrei CHItU
Omul nu este o simpla? caramida. Kojève despre istorie si antropologie
Alex CISTELECAN
Statul universal si omogen cum altfel?
Andrei STATE
Kojève, Fukuyama si ideea sfarsitului istoriei
