Reconstructia filosofiei romanesti

Reconstructia filosofiei romanesti isi propune  sa puna in evidenta o serie intreaga de filosofi romani necunoscuti, uitati sau marginalizati de „teoreticienii oficiali” ai regimului comunist. Dintre cei necunoscuti amintim pe episcopul Argesului Grigore Ramniceanu, traducator si creator de terminologie logica romaneasca, urmat de o alta fata bisericeasca Eufrosin Poteca, profesor de filosofie la Scoala lui Gh. Lazar. De asemenea, ii prezentam si pe juristul Al. Aman, fondatorul logicii juridice de la noi si pe ilustru filosof Ion Zalomit.

In categoria celor uitati ii scoatem la lumina pe Stefan Velovan teoreticianul „mecanicii psihologice”, pe filosoful crestin Marin Stefanescu cel care a propus „rugaciunea” ca metoda de cunoastere in filosofie, dar si alti doi filosofi de marca din filosofia interbelica, Mircea Djuvara si Mircea Florian.

In categoria celor marginalizati ii avem in prim-plan pe Ion Petrovici, Alexandru Mironescu, Sandu Tudor si pe toti aceia care  au fost etichetati drept filosofi de „orientare idealista”, „reactionari” sau ”legionari” pentru ca promovau o alta filosofie si nu au facut compromisuri cu puterea comunista. In categoria „tradatorilor” au intrat si acei filosofi care au publicat lucrari in limbi straine (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugeniu Sperantia). Nici filosofii aflati in exil nu au scapat de furia proletara. Mircea Eliade, Emil Cioran si Vintila Horia au fost discreditati, fiind numiti legionari.

Timp de aproape 45 de ani, cat a durat regimul comunist in Romania, nu putem spune ca am avut o filosofie autentica, asa cum a fost cea din perioada interbelica. Filosofia care a fost promovata in acest timp a fost marxim-leninismul, adica, materialismul dialectic si istoric si socialismul stiintific. Filosofii romani care au creat teorii filosofice (Nae Ionescu, P. P. Negulescu, I. Petrovici, M. Stefanescu), sau sisteme filosofice (C. Radulescu-Motru, Lucian Blaga, Mircea Florian, C. Noica) au fost epurati din cultura romaneasca. In locul lor au venit o serie intreaga de „politruci” in frunte cu Lucretiu Patrascanu, Leonte Rautu, Tudor Bugnariu, C. I. Gulian, Pavel Apostol s. a, care ne-a impus o filosofie straina de sufletul poporului roman.  

Lipsind cu totul libertatea de gandire, filosoful roman nu a putut sa-si exercite in mod liber, fara restrictii, functia sa de ganditor, adica, menirea ce i-a fost data de natura. – Adrian Michiduta