O poveste cu talc despre deconstruirea aparentelor si despre importanta marturisirii adevarului intr-o lume care face greu diferenta dintre corectitudine si minciuna.
Oracaitul broastelor rasuna in aceeasi cadenta dintotdeauna. Si totusi, a existat o vreme in care broastele nu au mai cantat! A existat si o vreme in care broastele erau conduse de-o regina. Dar acele vremuri au apus, iar micile amfibii si-au reluat indeletnicirile consacrate. Davide Cali si Marco Soma au fost martori schimbarilor si le-au cuprins, pentru invatatura noastra, in paginile cartii Regina broastelor.
Ni se spune, asadar, ca pe un lac oarecare traiau odata niste broaste. Acestea nu se evidentiau cu nimic, deoarece obiceiurile lor erau dintre cele comune: sareau si prindeau muste, dormeau dupa-amiaza ori se jucau cu libelulele. Si se distrau cantand impreuna celebrul oac! oac! oac!. Insa, toate acestea pana intr-o seara, cand ceva a aterizat in lac. O coroana! Iar broasca aventurata pe fundul lacului pentru a o gasi a fost incoronata. Dar congenerele sale nu mai vazusera pana atunci o regina, de aceea nu stiau nici ce presupune investirea in acest rang. Situatia a fost repede lamurita de cateva broaste cu initiativa, iar neamul brostesc se diviza in paturi sociale demne de o monarhie. Astfel, regina nu mai comunica cu celelalte surate si nu se mai ostenea pentru nimic; avea sfatuitori si putea pedepsi pe oricine nu i se supunea. Viata pe lac s-a schimbat intr-atat, incat nimeni nu mai izbutea sa cante. Pe de alta parte, regina isi continua viata de huzur alaturi de suita ei. Dar nu pentru multa vreme, caci, in urma unui eveniment neasteptat, cea mai rapida si cea mai buna dintre toate isi pierde coroana. Ce s-a intamplat si care este deznodamantul acestei istorioare?
Intempestivul, neprevazutul si inoportunul marcheaza punctele culminante ale povestirii si sugereaza prezenta unui comic de situatie. Sensul transgreseaza si de aceasta data literalul, iar miza comediei Regina broastelor devine de-acum deconstruirea aparentelor prin folosirea amuzamentului ca modalitate de indreptare a metehnelor. Astfel, in profunzimea mesajului coagulat de Davide Cali recunoastem tipologii umane, strajuite la umbra mastilor narative ale personajelor. Un prim actant care suscita atentia lectorului este insasi regina. Personaj de hartie si pe hartie, aceasta isi asuma rolul de conducere din pura intamplare, nefiind constienta de propria-i putere. In mod convenabil, ea este omul potrivit la locul potrivit, dar nu pentru propria-i constiinta si pentru propriile-i actiuni, ci pentru a contribui la sporirea altora. A sfatuitorilor sai.
Cu un simt acut al realitatii, sfatuitorii stiu ca nu pot beneficia decat in mod indirect de pozitia reginei, de aceea fac apel la gaselnita monarhica. Parvenitismul este mascat de un fals context, prezentat ca fiindu-i necesar reginei si folosindu-i pe ceilalti drept supusi. Supusii se regasesc printre broastele care se pleaca servile in fata noului regim, renuntand la propriile obiceiuri pentru satisfacerea poftelor pantagruelice ale celor cocotati la „conducere. Cu toate acestea, in marea masa se itesc si figuri cu intuitie anarhica, avand curajul de a striga, intr-o forma sau alta, ca „imparatul este gol. Aceste broaste au taria de a provoca si de a marturisi adevarul, constiente fiind ca noua realitate le este impusa abuziv. In fond, broasca incoronata nu le era superioara. Acesta este si motivul pentru care, odata pierduta coroana, aceasta isi pierde si statutul, si validarea celor din jur.
In final, linistea s-a asternut din nou peste lacul din poveste. Broastele, degrevate de responsabilitati care le depasesc, si-au reluat cantecul. Cadenta lor veche, sunand oac! oac! oac!, se aude si acum in unele nopti de vara. Iar cuplul de indragostiti, cel care a provocat intreaga incurcatura, este bine acum. Nu ne credeti? Intrebati-i pe Davide Cali si pe Marco Soma. Sau mai bine cititi Regina broastelor.
Ilustratii de Marco Soma.
Codul cartii: SGN978-606-9071-05-2
