Aceasta carte, care se adreseaza in primul rand celor care incep sa se initieze in tainele istoriei nationale, spune povestea unui print sclipitor, de la care s-au asteptat atatea, si a unui Rege care a reusit, atat cat i-a stat in putinta, sa se ridice la inaltimea acelor asteptari. Insa, dincolo de povestile care-I prezinta ca militar, diplomat si om de stat, aceasta carte ne arata si dimensiunea profund umana a Regelui Carol al II-lea cu toate contradictiile pe care le presupune existenta umana, cu fericirea si bucuriile ei.
Ilustratii de Yanna Zosmer
Fragment din cartea „Carol al II-lea” de Adrian Cioroianu si Eduard Matei:
„La sfarsitul secolului al XIX-lea, Romania a profitat de contextul international, reusind sa devina un stat independent (in 1877) si un regat cu o dinastie puternica (in 1881). Dar, la inceputul secolului al XX-lea, zona Balcanilor dadea noi semne de agitatie. In octombrie 1912 a izbucnit Primul Razboi Balcanic – intre coalitia statelor Muntenegru, Bulgaria, Serbia si Grecia, pe de o parte, si Imperiul Otoman, de cealalta parte. Initial, Romania a adoptat neutralitatea. Conferinta de Pace care a pus capat conflictului s-a desfasurat la Londra, in mai 1913, dar a generat nemultumiri intre invingatori. Turcia, invinsa, urma sa cedeze toate teritoriile europene, mai putin Constantinopolul, Albania a obtinut independenta, dar Bulgaria s-a considerat inselata in asteptarile ei.
Rapid, nemultumirea Bulgariei s-a transformat intr-o „declaratie de razboi” la adresa fostilor aliati: in iunie 1913, armata bulgara a atacat armatele sarba si greaca. S-a declansat astfel cel de Al Doilea Razboi Balcanic. Cu un nou conflict in vecinatatea ei, Romania nu mai putea ramane neutra: mobilizarea armatei noastre a inceput in primele zile ale lunii iulie 1913, iar pe 10 iulie, Romania a declarat razboi Bulgariei. Armata romana, avandu-i in fruntea sa pe Regele Carol I, Printul mostenitor Ferdinand I si pe Principele Carol, a trecut Dunarea pe la Bechet si Corabia, pe un pod de vase, fara a intampina rezistenta din partea armatei bulgare. Peste o saptamana, trupele romane au ajuns la 20 de kilometri de Sofia – capitala Bulgariei fiind izolata, iar caile de comunicatie, taiate. Tarul Ferdinand al Bulgariei i-a solicitat Regelui Carol I oprirea inaintarii armatei romane.”
Codul cartii: CVE978-606-44-0250-9
