Cu ilustratii de Radu Raileanu
Mentiunea speciala a juriului la Concursul de manuscrise Polirom Junior, editia 2018
Romanul Dianei Geacar, Ce vad dragonii, ne-a captivat pe amindoua inca de la primele pagini, ne povesteam una celeilalte aproape in fiecare zi despre tinutul in care lumea povestilor atit de indragite de noi si cea a jocurilor pe calculator se contopesc in aventuri fantastice. Ne-a placut pentru povestea actuala care isi va purta cititorii juniori intr-o aventura cu troli, dragoni, porci-spinosi, pesti vorbitori si patru statui carora li se mai spune si Spaime. Romanul Dianei Geacar si-a gasit locul in colectia Junior, o colectie dedicata copiilor si adolescentilor care cred in puterea imaginatiei si carora le place sa citeasca povestile cu creionul in mina. – Oana Dobosi-Potcoava & Raluca Selejan, Libraria La doua bufnite
Fragment din „Ce vad dragonii” de Diana Geacar:
„Pe un birou inalt se afla o uriasa cana de cafea, pe care un magar cu urechi pleostite, cazute peste ochi, o invarte cu varful degetelor. Bineinteles ca are degete. Sunt lungi si acoperite cu par scurt, cafeniu.
– Te-ai gandit si tu sa mai vii pe la mine, imi spune oftand. Ce vorba e asta? N-am mai fost niciodata pe-aici.
– Vrei o cafea? Bruma!
– Nu, multumesc. Nu beau cafea.
– Poate niste ceai? Bruma.
– Nu, multumesc. As vrea sa m-ajuti la ceva. Trebuie sa gasesc un indiciu.
– Ti l-am mai spus o data.
Magarul ofteaza iar.
– A fost o vreme cand eu alegeam cu cine sa vorbesc. Si am crezut ca am ales bine. Acum, de cand am ajuns stapanul animalelor, trebuie sa primesc pe oricine.
– Stapanul animalelor? Dar ce s-a intamplat cu leul?
– L-am dat jos. Facea prea multa galagie.
– Si acum locuiti aici, in orasul asta?
– Pai daca nu mai avem padure?
Cativa stropi de cafea sar din cana pe care o tot invarte si apoi aterizeaza pe coperta indoita a unui caiet mic.
– Dar animalele pe care le-am vazut aici nu sunt animale de padure, ii zic nedumerita. Ma rog, nu sunt toate animale de padure.
– Asa este. Nu suntem animale de padure, imi spune oftand. Suntem animale libere.
– Atunci sigur ma poti ajuta. Ce inseamna: Oare ce doare mai tare? Sa te uiti in soare, sau sa-i” vezi cum moare?
– Hm. Ce-i asta? Vreo lege noua?
Magarul imi arunca o privire pe sub urechile pleostite. isi ridica mana de pe cana, care se mai invarte pe masa un pic, singura.
– Ceva care ar trebui sa m-ajute sa gasesc urmatorul indiciu.”
Codul cartii: POL978-973-46-7837-2
