Pe Kyle Keeley si pe fratii sai mai mari ii uneste un singur lucru: jocurile nascocite de domnul Lemoncello, jocuri care i-au cucerit pe toti copiii din Alexandriaville. Cand Kyle afla ca domnul Lemoncello a proiectat noua biblioteca din oras si, cu ocazia deschiderii, ofera invitatii pentru o noapte petrecuta in cladire, cu jocuri la discretie, baiatul este hotarat sa faca parte dintre cei doisprezece norocosi acceptati la inaugurare.
Dar, pana la urma, se dovedeste ca miza este cu mult mai mare decat sa intre in biblioteca: adevarata provocare este sa iasa din cladirea ultrasecurizata si plina de mistere. Fragment din roman:
„Niste ratati!
Asta gandea Charles Chiltington despre naivii sentimentali precum Kyle Keeley. O domnisoara neajutorata incepe sa tipe si el uita de tot si alearga sa o salveze.
Ce ratat de doi bani!
Asta daca nu cumva Haley Daley tipa pentru ca gasise de fapt cealalta iesire.
Gandul ii starni rasul.
Imposibil!
Desi era frumusica, Haley Daley, regina clasei a saptea, era complet cu capul in nori. Nu era posibil ca o fata prostuta ca ea sa-l intreaca pe Charles Chiltington.
Era vremea sa-si verifice teoria.
Dr. Zinchenko spusese chiar de doua ori ca Personalul bibliotecii este aici pentru a va ajuta sa gasiti orice va trebuie”. Prima oara a spus asta cand erau pe cale sa intre in biblioteca. A doua oara a spus-o cand citea pomelnicul de reguli.
Ei bine, ceea ce cauta Charles era o iesire din cladire care sa nu fie usa de la intrare si nici sa nu declanseze vreo alarma.
De aceea continua sa dea tarcoale holului de la intrare, unde se afla fantana arteziana. De aceea continua sa studieze atent vitrina cu recomandarile personalului.
Personalul este aici ca sa ajute”, mormai el. Si personalul recomanda”. Ipso facto, cred ca e un indiciu foarte valoros.
In vitrina ferecata, Charles observa douasprezece carti.
Una pentru fiecare dintre cei doisprezece concurenti? cugeta el.
Obiectele din vitrina nu erau carti adevarate. Erau coperte montate pe mulaje de spuma poliuretanica in forma de carti. ”
Dar, pana la urma, se dovedeste ca miza este cu mult mai mare decat sa intre in biblioteca: adevarata provocare este sa iasa din cladirea ultrasecurizata si plina de mistere. Fragment din roman:
„Niste ratati!
Asta gandea Charles Chiltington despre naivii sentimentali precum Kyle Keeley. O domnisoara neajutorata incepe sa tipe si el uita de tot si alearga sa o salveze.
Ce ratat de doi bani!
Asta daca nu cumva Haley Daley tipa pentru ca gasise de fapt cealalta iesire.
Gandul ii starni rasul.
Imposibil!
Desi era frumusica, Haley Daley, regina clasei a saptea, era complet cu capul in nori. Nu era posibil ca o fata prostuta ca ea sa-l intreaca pe Charles Chiltington.
Era vremea sa-si verifice teoria.
Dr. Zinchenko spusese chiar de doua ori ca Personalul bibliotecii este aici pentru a va ajuta sa gasiti orice va trebuie”. Prima oara a spus asta cand erau pe cale sa intre in biblioteca. A doua oara a spus-o cand citea pomelnicul de reguli.
Ei bine, ceea ce cauta Charles era o iesire din cladire care sa nu fie usa de la intrare si nici sa nu declanseze vreo alarma.
De aceea continua sa dea tarcoale holului de la intrare, unde se afla fantana arteziana. De aceea continua sa studieze atent vitrina cu recomandarile personalului.
Personalul este aici ca sa ajute”, mormai el. Si personalul recomanda”. Ipso facto, cred ca e un indiciu foarte valoros.
In vitrina ferecata, Charles observa douasprezece carti.
Una pentru fiecare dintre cei doisprezece concurenti? cugeta el.
Obiectele din vitrina nu erau carti adevarate. Erau coperte montate pe mulaje de spuma poliuretanica in forma de carti. ”
Codul cartii: COR978-973-128-608-2
