Descopera primul numar din cartile Ciclul vietii
Colectie de 4 carti educative : Ciclul vietii pe Terra.Primul volum al colectiei Ciclul vietii pe Terra contine GRATUIT albumul cu activitati si jocuri, plus un set de 25 de stickere. Este o colectie interactiva , in care cartile prind viata. Nu uita sa scanezi codurile din carte cu ajutorul si sa vezi multe filmulete inedite cu pasarile si animalele din paduri.Aplicatia „Ciclul Vietii” exista si este functionala in sistemele Android si Apple.
BOG??IE IN CORONAMENT, SARACIE LA SOL
Substantete din p?durea tropical? fac parte dintr-un cictu enorm. Vastut frunzi? verde e intocuit în permanent?. În mediut umed ?i cald, frunzele c?zute încep s? se descompun? aproape de când sunt în aer. Când ajung pe sol, devin imediat tinta animaletor, ciupercilor ?i bacteriitor. in ciuda multitudinii de organisme vii, solut e surprinz?tor de s?rac în nutrienti. Nutrientii sunt rapid infiltrati în sot de ploile subite ?i absorbiti de vegetatie, p?strând zona f?r? mizerie.
lene? cu trei degete
DIVERSE
» P?durile tropicale acoper? aproximativ 6% din suprafa?a P?mântului. » P?durile tropicale se g?sesc pe fiecare continent, mai pu?in în Antarctica. » Ciocolata, multe mirodem7, cauciucul, bambusul, trestia de zah?r ?i substan?ele de baz? pentru multe medicamente provin din p?durile tropicale. P?durile tropicale se mic?oreaz? în fiecare secund? cu suprafa?a unui teren de fotbal.
Purnici t?ietoare de frunze
SUNT TOATE P?DURILE TROPICALE LA FEL? P?durile tropicale, ca ?i atte habitate, variaz? în functie de clim? ?i teren, adaptându-se conditiilor tocale. Îndep?rtându-ne de Ecuator, cantitatea de ploi începe s? scad? ?i distributia sa nu mai e la fel de uniform?. Fluctuatiite temperaturii devin, de asemenea, mai mari. Mai putine specii populeaz? p?durite subtropicale decât cele aftate ta tropice, dar chiar ?i aici diversitatea lor o dep??e?te cu mult pe cea din p?durile temperate. Arborii nu cresc la fel de inalti ?i coronamentut e discontinuu, ?i de aceea etajul de tufi?uri e mai verde ?i în el se afl? mai multe vie?uitoare. Muttor plante le cad frunzele în scurtul sezon uscat. Mediul favorizeaz? descompun?torii, iar solut r?mâne bogat în nutrienti.
FIECARE IN FELUL LUI
Pentru plante, lumina solar? e sursa de energie pe care o pot folosi s? produc? sub-stante utile, ?i de aceea con-curenta pentru cet mai însorit bc e acerb?. Deoarece plante-ie nu se pot muta, trebuie s? recurg? la alte metode. Arborii cresc pân? la dimensiuni enorme ?i trunchiurite lor sunt sprijinite de r?d?cini propti-toare, care îi ajut? s? se an-corezein solul subtire. Pe trunchiuri urc? tiane, pentru a a!unge la lumina d?t?toare de iat?. Alte plante, ca brometiile ?i orhideete, pur si simplu se mut? pe ramurite unui arbore Maimutele ?i majoritatea p?s?ritor care se hr?nesc cu fructete copacitor tr?iesc în coronament. P?s?ri colibri
plutesc în aer, osp?tându-se cu nectarut floritor, în timp ce maimutele se leag?n? de la o ramur? la alta pentru a ajunge la copacii inc?rcati cu fructe. Vietuitoarele care tr?iesc în mod obi?nuit în coronament trebuie s? se protejeze Impo-triva animaletor de prad?. Anaconda ?i broasca de copac sunt maestre ale camuflajutui, confundându-se perfect cu cu-torile solului ?i frunzi?ului, în timp de lene?ul cu trei degete are dou? linii de ap?rare. Nu numai c? blana lui e de un verde-alb?strui, ci, mai mult, poate r?mâne nemi?cat un timp a?a de Indetungat,Incât chiar ?i un jaguar poate trece pe tâng? el f?r? a-1 observa.
ladul verde” A?a au denumit primii coloni?ti europeni p?durite tropicale din Amazonia, din cauza vegeta?iei tor dense, impenetrabile. În ciuda nepre?uitelor lor comori naturate, omul le distruge de decenii întregi. Aproape o cincime din toate p?durile tropicale au fost defri?ate pentru lemn sau ca sa fac? loc p??unilor.
Energia soarelui regleaz? ciclul aerului si, odat? cu acesta, umiditatea.
Diminea?a, razete soarelui inc?lzesc solut. Efectul c?ldurii aproape de sol face ca aerul cald ?i umed s? se ridice.
Dup?-amiaza, aerul ascendent atinge în?l?imi la care se r?ce?-te. Norii întuneca?i care se formeaz? produc ploaie ?i furtuni.
Floarea patimilor
Colectie de 4 carti educative : Ciclul vietii pe Terra.Primul volum al colectiei Ciclul vietii pe Terra contine GRATUIT albumul cu activitati si jocuri, plus un set de 25 de stickere. Este o colectie interactiva , in care cartile prind viata. Nu uita sa scanezi codurile din carte cu ajutorul si sa vezi multe filmulete inedite cu pasarile si animalele din paduri.Aplicatia „Ciclul Vietii” exista si este functionala in sistemele Android si Apple.
BOG??IE IN CORONAMENT, SARACIE LA SOL
Substantete din p?durea tropical? fac parte dintr-un cictu enorm. Vastut frunzi? verde e intocuit în permanent?. În mediut umed ?i cald, frunzele c?zute încep s? se descompun? aproape de când sunt în aer. Când ajung pe sol, devin imediat tinta animaletor, ciupercilor ?i bacteriitor. in ciuda multitudinii de organisme vii, solut e surprinz?tor de s?rac în nutrienti. Nutrientii sunt rapid infiltrati în sot de ploile subite ?i absorbiti de vegetatie, p?strând zona f?r? mizerie.
lene? cu trei degete
DIVERSE
» P?durile tropicale acoper? aproximativ 6% din suprafa?a P?mântului. » P?durile tropicale se g?sesc pe fiecare continent, mai pu?in în Antarctica. » Ciocolata, multe mirodem7, cauciucul, bambusul, trestia de zah?r ?i substan?ele de baz? pentru multe medicamente provin din p?durile tropicale. P?durile tropicale se mic?oreaz? în fiecare secund? cu suprafa?a unui teren de fotbal.
Purnici t?ietoare de frunze
SUNT TOATE P?DURILE TROPICALE LA FEL? P?durile tropicale, ca ?i atte habitate, variaz? în functie de clim? ?i teren, adaptându-se conditiilor tocale. Îndep?rtându-ne de Ecuator, cantitatea de ploi începe s? scad? ?i distributia sa nu mai e la fel de uniform?. Fluctuatiite temperaturii devin, de asemenea, mai mari. Mai putine specii populeaz? p?durite subtropicale decât cele aftate ta tropice, dar chiar ?i aici diversitatea lor o dep??e?te cu mult pe cea din p?durile temperate. Arborii nu cresc la fel de inalti ?i coronamentut e discontinuu, ?i de aceea etajul de tufi?uri e mai verde ?i în el se afl? mai multe vie?uitoare. Muttor plante le cad frunzele în scurtul sezon uscat. Mediul favorizeaz? descompun?torii, iar solut r?mâne bogat în nutrienti.
FIECARE IN FELUL LUI
Pentru plante, lumina solar? e sursa de energie pe care o pot folosi s? produc? sub-stante utile, ?i de aceea con-curenta pentru cet mai însorit bc e acerb?. Deoarece plante-ie nu se pot muta, trebuie s? recurg? la alte metode. Arborii cresc pân? la dimensiuni enorme ?i trunchiurite lor sunt sprijinite de r?d?cini propti-toare, care îi ajut? s? se an-corezein solul subtire. Pe trunchiuri urc? tiane, pentru a a!unge la lumina d?t?toare de iat?. Alte plante, ca brometiile ?i orhideete, pur si simplu se mut? pe ramurite unui arbore Maimutele ?i majoritatea p?s?ritor care se hr?nesc cu fructete copacitor tr?iesc în coronament. P?s?ri colibri
plutesc în aer, osp?tându-se cu nectarut floritor, în timp ce maimutele se leag?n? de la o ramur? la alta pentru a ajunge la copacii inc?rcati cu fructe. Vietuitoarele care tr?iesc în mod obi?nuit în coronament trebuie s? se protejeze Impo-triva animaletor de prad?. Anaconda ?i broasca de copac sunt maestre ale camuflajutui, confundându-se perfect cu cu-torile solului ?i frunzi?ului, în timp de lene?ul cu trei degete are dou? linii de ap?rare. Nu numai c? blana lui e de un verde-alb?strui, ci, mai mult, poate r?mâne nemi?cat un timp a?a de Indetungat,Incât chiar ?i un jaguar poate trece pe tâng? el f?r? a-1 observa.
ladul verde” A?a au denumit primii coloni?ti europeni p?durite tropicale din Amazonia, din cauza vegeta?iei tor dense, impenetrabile. În ciuda nepre?uitelor lor comori naturate, omul le distruge de decenii întregi. Aproape o cincime din toate p?durile tropicale au fost defri?ate pentru lemn sau ca sa fac? loc p??unilor.
Energia soarelui regleaz? ciclul aerului si, odat? cu acesta, umiditatea.
Diminea?a, razete soarelui inc?lzesc solut. Efectul c?ldurii aproape de sol face ca aerul cald ?i umed s? se ridice.
Dup?-amiaza, aerul ascendent atinge în?l?imi la care se r?ce?-te. Norii întuneca?i care se formeaz? produc ploaie ?i furtuni.
Floarea patimilor
Codul cartii: MDO978-606-8549-94-4
