Descoperind aceasta caartulie in grai romanesc si litere chirilice, am dorit sa o reeditam din mai multe motive. Reeditarea unei astfel de lucrari are, fara indoiala, si un scop istoric. Ne foloseste la cunoasterea istoriei Bisericii noastre. Istoria este un bun invatator. Ne foloseste sa stim, in cazul de fata, cum era abordata cu peste o suta cincizeci de ani in urma problema atat de importanta a datoriilor preotilor. Un capitol important in programul editorial al oricarei edituri este cel al reeditarii lucrarilor mai vechi. Reeditarile au o benefica functie unificatoare cu trecutul. Ele ne trezesc si ne cultiva constiinta trecutului nostru, a radacinilor, a perenitatii.
Dar reeditarea nu se limiteaza la acest scop, ci vizeaza, indiscutabil, readucerea in discutie a temei propriu-zise a lucrarii, a datoriilor preotilor. Tema este tratata intr-o o maniera simpla, concisa, dar cu multa fermitate. Sunt lucruri stiute de cele mai multe ori, dar deseori trecute cu vederea, adica neluate in seama in practica. Este un gol editorial pe aceasta tema. Au fost reeditate aproape continuu catehisme pentru credinciosi, dar nu avem cunostinta sa fi circulat materiale asemanatoare pentru preoti. Este posibil ca motivul principal al acestui gol sa fie simtamantul ca nu trebuie sa circule printre credinciosii de rand o lucrare care sa vorbeasca despre cele preotesti. Nu credem ca acesta poate fi un argument decat in perspectiva unei prea mari separari sau distantari intre preoti si mireni, aspect care caracterizeaza alte traditii crestine, in nici un caz pe cea ortodoxa.
Cartea de fata nu face abuz de informatie si de stiinta, ci, atata cat exista ele, slujesc strict modului de viata, au un caracter evident functional si aplicat. Preotul este invatat ce trebuie sa faca, si nu ce trebuie sa stie, sau mai exact, preotul este invatat ce sa stie, ca sa stie ce si cum sa faca.
(Extras din Cuvant inainte la cea de-a doua editare Preot Constantin Coman)
