Iata o carte care si-a pastrat prospetimea abordarii si subtilitatea interpretarilor! De la inceput, Sandu Frunza a reusit pe deplin sa puna in lumina in ideea de experienta religioasa la Dumitru Staniloae nu numai arhetipul, simbolul si alteritatea, dar si sa ne conduca mai departe, prin persoana si relationare, la conceptul fiintei relationale. Gratie minutioaselor analize, avem, astfel, nu numai raspunsul la chestionari indatorate unor perspective multiple, dar si situarea cu acuratete a gindirii marelui teolog roman. (Prof. Univ. Dr. Aurel Codoban)
Unirea omului cu divinul in persoana divino-umana a lui Iisus ar trebui sa schimbe multe dintre automatismele gindirii umane. Se pare ca inca raminem captivi cliseului dual si ca preferam sa exprimam totul in criterii si expresii antinomice, iar paradoxul il inchidem in camara stilisticii fara a cugeta ca de fapt este starea profunda de depasire a contrariilor. Oprirea lui Sandu Frunza asupra teologiei parintelui Staniloae ne ofera posibilitatea depasirii acestor stari in masura in care admitem ca avem o dispozitie naturala pentru teandricizarea faptuirilor noastre, ca simtim o chemare pentru transcendent si transcendere. (Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirila)
O carte fundamentala pentru fiecare cititor educat din Romania actuala. in jurul temelor abordate se contureaza particularitatile si originalitatea gindirii lui Dumitru Staniloae, dar si provocatoarea deschidere spre actualitate pe care Sandu Frunza o realizeaza admirabil in aceasta lucrare. Transpusa in zona unei etici relationale, experienta religioasa devine un prilej de cunoastere adinca si profunda intelegere a noastra si a Celuilalt. (Prof. Univ. Dr. Cristina Gavriluta)
