Al doilea volum din ciclul dedicat de Iordan Gheorghe Barbulescu schimbarilor ce au avut loc in Europa dupa 1950 reconstituie marile evenimente de la caderea Zidului Berlinului incoace, unul dintre cele mai importante fiind transformarea Comunitatii Economice Europene intr-o uniune politica in 1992. Autorul analizeaza orientarea acesteia spre statele foste comuniste din Europa Centrala si de Est, cu un accent special pe problematica romaneasca. Daca pana la inceputul anilor 90 nu a existat, in ciuda dialogului, un angajament ferm si structurat al CE/UE in sensul extinderii spre statele iesite din comunism, odata demarat, acest proces s-a desfasurat intr-o maniera sinuoasa si din partea UE, si din partea candidatelor. Autorul arata ca nu a existat o legatura de tip cauza-efect intre revolutiile antisovietice si reformele CE/UE, dar ca acestea din urma au avut un rol crucial in lungul drum spre o democratie reala al statelor-satelit iesite de sub influenta sovietica. Unificarea europeana despre care se vorbea de mai bine de un secol s-a realizat asadar prin extinderea UE spre centrul si estul Europei, modificandu-se nu doar ordinea europeana, ci si relatia transatlantica, intr-o cheie a progresului si a stabilitatii.
