Contraistoria liberalismului

Domenico Losurdo (n. 1941), filosof si istoric italian. A studiat la Universitatea din Urbino, in prezent fiind directorul Institutului de stiinte filosofice si pedagogice din cadrul aceleiasi universitati, unde preda cursuri de istoria filosofiei. Este presedinte al Societatii internationale Hegel-Marx pentru gandire dialectica (Internationale Gesellschaft Hegel-Marx für dialektisches Denken) si membru al Societatii Leibniz (Leibniz Sozietät). Principalele scrieri: Autocensura e compromesso nel pensiero politico di Kant [Autocenzura si compromis in gandirea politica a lui Kant] (1983), Hegel, Marx e la tradizione liberale. Libertà, uguaglianza, Stato [Hegel, Marx si traditia liberala. Libertate, egalitate, Stat] (1988), La comunità, la morte, l’Occidente. Heidegger e l’„ideologia della guerra” [Comunitatea, moartea, Occidentul. Heidegger si „ideologia de razboi”] (1991), Hegel e la libertà dei moderni [Hegel si libertatea modernilor] (1992), Marx e il bilancio storico del Novecento [Marx si bilantul istoric al secolului douazeci] (1993), Antonio Gramsci, dal liberalismo al „comunismo critico” [Antonio Gramsci, de la liberalism la „comunism critic”] (1997), La sinistra, la Cina e l’imperialismo [Stanga, China si imperialismul] (2000), Nietzsche, il ribelle aristocratico. Biografia intellettuale e bilancio critico [Nietzsche, rebelul aristocrat. Biografie intelectuala si bilant critic] (2002), Controstoria del liberalismo [Contraistoria liberalismului] (2005), Il linguaggio dell’Impero. Lessico dell’ideologia americana [Limbajul imperiului. Lexicul ideologiei americane] (2007), Stalin. Storia e critica di una leggenda nera [Stalin. Istoria si critica unei legende negre] (2008), La lotta di classe. Una storia politica e filosofica [Lupta de clasa. O istorie politica si filosofica] (2013).

Servii albi intre metropola si colonie: Societatea protoliberala: (Franklin, Smith si „ramasitele sclaviei” in metropola / someri, cersetori si case de munca / Liberali, vagabonzi si case de munca/ Servul ca soldat /Codul penal, formarea unei forte de munca nelibere si procesul colonizarii /Servii sub contract / „Marele rapt irodian de copii” saraci / Sute si mii de mizerabili „spanzurati zi de zi pentru niste fleacuri” / Un intreg cu trasaturi unice / Munca salariata si categoriile sclaviei)
Erau liberale Anglia si Statele Unite din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea? (Liberalismul de negasit al Americii lui Tocqueville / Posesie absoluta si datorii comunitare ale proprietarilor de sclavi / Trei legislatii, trei caste, o singura „democratie pentru poporul stapanilor” / Cei liberi, servii si sclavii / Anglia si cele trei „caste” / Reproducerea castei servile si inceputurile eugeniei / Liberalismul de negasit al Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei / Liberalism, „individualism posesiv”, „societate aristocratica” /„Democratia pentru poporul stapanilor” intre Statele Unite si Anglia)
Revolutia din Franta si din Santo Domingo,criza modelelor englez si american si nasterea radicalismului pe cele doua tarmuri ale Atlanticului: (Primul inceput liberal al Revolutiei Franceze / Parlamente, Diete, aristocratie liberala si serbie a taranilor / Revolutia Americana si criza modelului englez / Transfigurarea in cheie universalista a democratiei americane „pentru poporul stapanilor” / Colonistii din Santo Domingo, modelul american si cel de-al doilea inceput liberal al Revolutiei Franceze / Criza modelelor englez si american si formarea radicalismului francez / inceputul liberal al revolutiei din America Latina si urmarile ei radicale / Statele Unite si Santo Domingo/ Haiti: Doi poli antagonici / Liberalism si critica a radicalismului abolitionist / Eficacitatea de lunga durata a revolutiei negre initiate de jos / Rolul fundamentalismului crestin /Ce este radicalismul? Diferenta fata de liberalism / Liberalism, autocelebrare a comunitatii celor liberi si refulare a sortii impuse popoarelor coloniale /Problema coloniala si dezvoltarea diferita a radicalismului in Franta, Anglia si Statele Unite / Refluxul liberal al radicalismului crestin / Liberal-socialism si radicalism)
Lupta pentru recunoastere a instrumentelor de munca in metropola si reactiile comunitatii celor liberi : (Exclusii si lupta pentru recunoastere. Instrumentul de munca devine cetatean pasiv / Inventarea cetateniei pasive si a libertatii negative si restrangerea sferei politice / „Legi civile” si „legi politice” / De-politizare si naturalizare a raporturilor economice si sociale / Liberalism si radicalism: Doua fenomenologii diferite ale puterii / Noua reprezentare de sine a comunitatii oamenilor liberi ca o comunitate a indivizilor / Drepturi economice si sociale, „furnicar” socialist si „individualism” liberal / Critica liberalismului ca reactie antimoderna? / „Individualism” si represiune a asociatiilor muncitoresti / Revendicarea drepturilor economice si sociale si trecerea de la liberalismul paternalist la liberalismul social-darwinist)
Occidentul si barbarii: O „democratie pentru poporul stapanilor” de dimensiuni planetare : ( Autoguvernarea comunitatilor albe si inrautatirea conditiilor popoarelor coloniale / Abolirea sclaviei si dezvoltarea muncii servile / Expansiunea Europei in colonii si raspandirea in Europa a „democratiei pentru poporul stapanilor” / Tocqueville, suprematia occidentala si pericolul de miscegenation / „Leaganul gol” si „destinul” indienilor / Tocqueville, Algeria si „democratia pentru poporul stapanilor”)
Constiinta de sine, falsa constiinta, conflicte ale comunitatii celor liberi : ( intoarcere la intrebarea: Ce este liberalismul? Cei bine nascuti, cei liberi, liberalii / Piramida popoarelor / Comunitatea celor liberi si dictatura ei asupra popoarelor nevrednice de libertate / Cum trebuie infruntata de urgenta amenintarea barbarilor din metropola / Traditia liberala si cele trei teorii ale sale despre dictatura / Bolile comunitatii celor liberi: Psihopatologia radicalismului francez / Lectura interminabilului ciclu revolutionar francez: De la „boala” la „rasa” / „Boala” ca simptom de degenerare rasiala / Gobineau, liberalismul si miturile genealogice ale comunitatii celor liberi / Disraeli, Gobineau si „rasa” ca „cifru al istoriei” /Refularea conictului, cautarea agentului patogen si teoria complotului / Conflictul celor doua liberalisme si acuzele reciproce de tradare / Comunitatea celor liberi ca o comunitate a pacii? Operatiuni politienesti si razboaie coloniale / Orgolioasa constiinta de sine a comunitatii celor liberi si aparitia „patriotismului iritabil” / „Patriotismul iritabil” al lui Tocqueville /Conflictul intre ideile despre misiune, de la Revolutia Americana la Primul Razboi Mondial)
Spatiu sacru si spatiu profan in istoria liberalismului : (Istoriografie si hagiografie /Revolutia liberala ca amestec de emancipare si dez-emancipare / Perspectiva longue durée si cea a comparatisticii / Realizarea statului de drept in interiorul spatiului sacru si adancirea abisului fata de spatiul profan / Delimitarea spatiului sacru si teoria unei dictaturi planetare / Triumful expansionismului colonial: Liberalismul ca ideologie a razboiului / Oscilatii si limite ale modelului lui Marx )
Liberalismul si catastrofa secolului XX : (Lupta pentru recunoastere si lovituri de stat:Conflictul din metropola / Lupta pentru recunoastere a popoarelor coloniale si amenintarile cu secesiunea / Dezumanizarea popoarelor coloniale si „canibalismul social” / „Solutia finala si completa” a problemei indiene si negre / De la secolul al XIX-lea la secolul XX / Dupa catastrofa si dincolo de hagiografie: Mostenirea permanenta a liberalismului)