Mitul este un depozitar al valorilor si normelor religioase ale respectivei societati, care ofera un model de comportament aprobat, demonstrand eficacitatea ritualurilor si stabilind sacralitatea cultului. Fie ca e vorba de stramosi sau zei, mitul vorbeste despre inceputurile universului, despre creatia ulterioara, despre interdependenta dintre lumile coexistente, stabilita odata pentru totdeauna de catre aceste fapturi.
intr-un moment in care au aparut destul destule studii consacrate mitologiei romanesti, s-ar putea obiecta de ce mai este nevoie de inca unul. Daca ne uitam mai atent insa la materialele pe aceasta tema, care s-au scris la noi, constatam ca, de fapt, pana in acest moment, nu avem o prezentare completa a mitologiei romanesti, a sistemului de gandire mitologic, traditional, taranesc. si aceasta nu pentru ca aceste credinte cu caracter mitologic au disparut deja si nu mai intereseaza pe nimeni povestiri pe aceasta tema, credinte, explicarea mitologica a unor traditii si obiceiuri mai pot fi gasite si azi in sate din Romania, chiar si in mediul urban. Cercetarea etnologica, dezvoltata mai intai in cea de aspect antropologic, a lasat din nou deoparte superstitiile si s-a apucat de abordari inovatoare, ultramoderne, ale realitatilor de pe teren. Daca facem abstractie de perioada comunista, cand in mod oficial cercetarile pe teme religioase, inclusiv de mitologie, nu prea erau agreate, dar din istoricul pe care il puteti vedea in continuare ne dam seama ca totusi si atunci au aparut lucruri importante, unele cu caracter exceptional, daca ne gandim numai la tipologia legendei mitologice si la sistematizarea materialului legendar facute de catre Tony Brill, vedem ca acest domeniu a fost extrem de vitregit.
