Regiunea Autonoma Maghiara este un subiect aproape necunoscut publicului larg. Cum a fost creat, cum a functionat si cum a fost abandonat un experiment sovietic, gandit de liderii de la Kremlin in frunte cu insusi Stalin o regiune cu autonomie pe criterii etnice situata in inima Romaniei, locuita in proportie covarsitoare de secui, inapoiata economic, orientata cultural si istoric inspre Ungaria si neincrezatoare si in marele frate sovietic, si in guvernul de la Bucuresti? Ce urmareau sovieticii? Cum trebuiau definiti maghiarii din Transilvania: minoritate nationala sau nationalitate conlocuitoare? Ce simteau secuii? Care au fost relatiile locuitorilor regiunii cu Ungaria? Ce atitudine au avut autoritatile romane? Cum se desfasura viata economica, politica, sociala, culturala in R.A.M.? De ce si cum a fost desfiintata aceasta entitate?
Stefano Bottoni a realizat aceasta prima cercetare monografica a Regiunii Autonome Maghiare prelucrand intr-un stil din care nu lipsesc ironia ori dramatismul cele mai recente surse de arhiva romanesti, maghiare, sovietice si britanice (inclusiv izvoare istorice si monografice locale).
Autonomia teritoriala analizata aici n-a fost un concept traductibil prin terminologia actuala; functia ei a fost alta. Cum Romania a trebuit sa urmeze modelul sovietic de impartire administrativa si teritoriala, R.A.M. n-a insemnat un teritoriu independent, o entitate si o administratie separate de statul roman; dimpotriva. Conducerea comunista romaneasca a preluat spiritul si litera contributiei lui Stalin la modificarea proiectului de constitutie: ideologia socialista era mai usor de acceptat si mai putin straina daca li se adresa oamenilor in limba materna. in conceptia lui Stalin, autonomia a fost utilizata drept principiu de conexiune, de formare a unei constiinte socialiste mai puternice.
