Biografiile filozofilor din secolele al III-lea si al IV-lea d.H. sunt implicit religioase, caci vizeaza convertirea cititorilor, iar nu prezentarea neutra a vietii unui personaj istoric. Acelasi scop il au biografiile spirituale compuse in mediul iudaic si cel crestin: castigarea de noi adepti si intarirea credintei celor vechi.
Epoca este un laborator, unic in istoria spatiului mediteraneean, al dialogului (adesea contondent) intre diverse curente filozofico-religioase. in noul panteon, Moise si Isus se dueleaza pentru suprematie cu Pitagora si Apollonios, apostolii rivalizeaza cu magii pagani si cu profetii taumaturgi.
Ne vom apleca asupra trasaturilor barbatului indumnezeit (theios aner), caci toti eroii volumului apartin acestei categorii aparte, care defineste Modelul spiritual al Antichitatii tarzii. Temele analizate (mantuirea, mulier virilis, moartea, autarhia, asceza, libertatea etc.) sunt tratate comparativ si fenomenologic, subliniind atat diferentele, cat si constantele biografiilor din cele trei medii: iudaic, pagan si crestin.
Volumul, redactat initial in franceza, a constituit subiectul unui doctorat in cadrul École Pratique des Hautes Études din Paris, sub egida Institutului de Studii Religioase din Trento.
– Theios aner, barbatul indumnezeit
– Origen, Constantin si Antonie: modele crestine ale celor trei functii sociale
– Mulier virilis. Patru modele de femei crestine
– Caile mantuirii
– Moartea-revelatie. Adevaratul inceput al vietii
