„Iata, prin urmare, o poveste despre doua prietenii. De fapt, despre trei prietenii, daca e sa facem numaratoarea corect. Sanda (Sandel) si Simona (Sim) fac parte si dintr-o carte viitoare a mea, de poezie, pe tema postumanului. Adica sunt, vor fi inclusiv personaje fictionalizate. Aici, ele sunt, insa, mai ales prietenele mele in carne si oase.” – Ruxandra Cesereanu
* * *
„N?as vrea sa se inteleaga ca prieteniile noastre sunt doar literare. Sigur, in miezul apropierilor noastre se afla literatura, dar este si interesul (grija nu este exclusa) pentru vietile celorlalte. intre noi sunt multe cuvinte, dar si cateva, esentiale, straturi si ochiuri de viata. Exista, clar, o complicitate ce vine din tineretea noastra; e de ajuns sa le vad sau sa ma gandesc la ele pentru ca toata viata strabatuta (si) impreuna sa se lumineze, ca si cum as pune reflectorul pe o scena intunecata.” – Sanda Cordos
* * *
„Sanda si Ruxandra imi sunt ca niste prietene surori (surori adevarate n-am avut!). imi sunt dragi, imi pasa de ele, vreau sa le fie bine! imi pare rau ca nu stam in acelasi bloc, pe aceeasi strada, in acelasi cartier sau macar in acelasi oras. As putea da cate o fuga la una dintre ele, ne-am putea intalni toate trei la mine sau la ele. Cate nu am avea sa ne spunem! Sigur, gratie tehnologiei, ne putem bate la usa (la poarta e-mail-ului!) oricand, cu cate un cadou in brate: un mesaj, o fotografie, un link care da spre nu stiu ce muzica, spre nu stiu ce text, spre nu stiu ce segment al lumii noastre comune pentru ca, altfel, fiecare o are pe a sa.” – Simona Popescu
